urzi
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din latină ordire (= ordiri).
Pronunție
- AFI: /ur'zi/
Verb
| Conjugarea verbului urzi | |
| Infinitiv | a urzi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
urzesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să urzească |
| Participiu | urzit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a pregăti, a întinde, a așeza urzeala în războiul de țesut pentru a începe țesutul.
- (v.tranz.) (fig.) a funda, a întemeia; a clădi; a concepe, a alcătui.
- (v.intranz.) (reg.) a lua ființă, a se forma, a se înfiripa.
- (v.tranz.) a născoci, a scorni, a inventa.
- (v.tranz.) (fig.) a pune la cale o acțiune (reprobabilă); a unelti, a complota.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads