violent

română

Etimologie

Din franceză violent < latină violentus, italiană violento.

Pronunție

• AFI: /vi.o'lent/

Adjectiv

Declinarea adjectivului violent
	Singular	Plural
Masculin	violent	violenți
Feminin	violentă	violente
Neutru	violent	violente

1. care se produce sau acționează cu putere, cu intensitate, cu violență; intens, puternic, tare.
2. (despre culori, lumină etc.) izbitor, țipător; tare, viu, puternic.
3. (despre ființe) care are accese de furie, care se lasă condus de mânie, care se înfurie ușor, care are manifestări nestăpânite; coleric, furtunos, impulsiv, nestăpânit.
4. (despre manifestări ale ființelor) care arată violență, impulsivitate, nestăpânire, agresiune.
5. care se face cu forța; brutal, silnic.

Cuvinte compuse

• moarte violentă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online