Chiroptera

òrdini dî mammìfiri alati chi vòlunu ntâ notti From Wikipedia, the free encyclopedia

Chiroptera
Remove ads

Li chiròttira (Chiroptera BLUMENBACH, 1779), megghiu canusciuti comu taḍḍariti, sunnu n'Òrdinimammìfiri placintati. Sunnu l'Òrdini cchiù chinu doppu chiḍḍu dî rusicanti, cû 20% dî tutti li speci di mammìfiri.

Chiossai nfurmazzioni ?Taḍḍariti Èbbica dû fòssili: Paleocene - Ricenti, Classificazzioni scintìfica ...
Remove ads

Noma

La parola chiròttiru veni dû grecu χείρ (chéir, "manu") e πτερόν (pterón, "ala").

'N sicilianu, taḍḍarita, taḍḍarica, tagghiarica, surciu taḍḍaritu vennu tutti dû grecu λαχταρίδα "lachtarida", sdifurmazzioni di νυκτερίς -ίδος, di νύκτερος «nutturnu».

Ntâ pruvincia di Missina è dittu puru sùrici vecchiu.

Discrizzioni

Grannizzi

La taḍḍarita cchiù nica ca si sapi è Craseonycteris thonglongyai, ca è 29-34 mm di lunghizza, la raputa alari di 150 mm e un pisu di 2-2,6 g. Si penza ca è macari lu mammìfiru cchiù nicu, nzèmmula ô Suncus etruscus.

La cchiù granni, mmeci, è Acerodon jubatus, c'un pisu di 1,6 kg e na raputa alari di 1,7 m.

Volu

Li taḍḍariti sunnu l'ùnici mammìfiri ca ponnu abbulari, picchì ànnu na struttura di peḍḍi ca si spanni dî jìdita dâ "manu" nzinu â cuda. Sta peḍḍi si chiama pataggiu.

L'arti supraniuri ànnu jìdita allungati ca pirmèttinu a sta peḍḍi mi si stenni quannu stannu abbulannu.

Eculucalizzazzioni

Carattirìstica dû suttòrdini dî Yangochiroptera, è chiḍḍa di usari l'eculucalizzazzioni pi cacciari. Sta tècnica usa lu sonu jittatu di l'armalu pi truvari la so preda. Stu sonu bummija supr'â preda (di sòlitu parpagghiuna e autri nzetti) e appoi torna arreti facennu leccu e dànnuci ô pridaturi a pusizzioni.

Dieta

La majurìa dî taḍḍariti mancia nzetti ca pigghia abbulannu. Ntô suttòrdini dî Yinpterochiroptera, lu manciari cchiù cumuni è la frutta ma macari lu nèttari. Certi speci si spicializzaru pi cacciari armali cchiù grossi, comu pisci e giurani, e addirittura autri taḍḍariti. Cci sunnu appoi ḍḍi speci ca si nùtricanu a sangu.

Remove ads

Spannuta

Li taḍḍariti s'attròvanu nta tutti li cuntinenti abbestra di l'Àrtidi e l'Antàrtidi.

La taḍḍarita cchiù cumuni ntô tirritoriu talianu e sicilianu è la Nyctalus noctula, di tagghia grossa e di culuri brunu russignu. Chissa si nùtrica n majuranza di nzetti, cert'uni videmma dammaggiusi a l'agricurtura.

Classificazzioni

Li du' suttòrdini tradizzionali su':

  • Microchiroptera
  • Macrochiroptera

Ma studi cchiù ricenti vìttiru pû veru comu certi famigghi dû primu sunnu cchiù assai mparintati cû sicunnu, adunca àvi dû 2001 ca si pruponi st'autra classificazzioni:

  • Yinpterochiroptera
  • Yangochiroptera

Evuluzzioni

Li ristatini fòssili dî chiròttira sunnu assai diffìcili d'attruvàrisi pi curpa dâ struttura fràggili dû so schèlitru. Lu fòssili cchiù anticu è chiḍḍu di Altaynycteris aurora di quasi 56 miliuna d'anni arrè, canusciutu sulu pi quarchi denti.

Curiusità

Lu gèniri Tadarida parissi pigghiari lu nomu dâ parola siciliana taḍḍarita, picchì lu naturalista Constantine Samuel Rafinesque, ca pi primu usau stu nomu, era 'n Palermu quannu discrissi la speci.

Chiossai nfurmazzioni L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi ...
Remove ads
Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads