L'Atè

cumüne ligüre From Wikipedia, the free encyclopedia

L'Atèmap
Remove ads

L'Atè (Artâ in zeneize de Zena, Altare in Italian) u l'a in cumüne ligüre ed 2.188 abitanti dra Provainza ed Sàna.

VB
Sa pagina qui a l'a sc-criccia in Ligüre dra Burmia, int'er parlè ed L'Atè
Fæti in brêve L'Atè cumüne, Localizaçión ...
Remove ads

Sctória ed l'Atè

E n' seu[4] se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di seculi X e XI che e cuncedivu ai Vésccuvi ed Sana tère e géxe dü Monferrato. Latè u n'a numinò[5]. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta[6] ch'apartenìva a Sant'Eugenio dl'isura ed Berzezzi[7].

Ina léttra der Pòppa Innocenzo II a nomina, per ra prima vóta, Altare inter 1141[8] e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i Benedettigni ed Berzezzi. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i œru duz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra Franza[9] di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuvni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. r furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión.

Sutta i Marchexi Der Carret

L'Atè, inter 1142[10] a divainta pruprietò di Marchéxi Del Carretto, che e discendivu dar Cunt Aleramo[11]. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi Corrado e Bonifacio del Carretto, primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè e cunceddu Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis: libertates, franchitates, absolutiones et immunitates[12]. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra Ligüria, dar Piemunt, da Venezia[13] multi frusctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri[14]. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da Sana a Zena e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra Pruvainza, da ra Siria, da ra Scpògna[15].

Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui[16] dra Lumbardia, dl'Émilia, a Rumma, a Nòpuli, e i œru vetrerie altaraise. A Muntneucc, suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi[17]. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu[18] Er vairi ascì in Inghiltera, cun er caròcche zunaise[19].

Bernardo Perotto

Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza[20] e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza[21]. Da Poët-Laval[22] à ra Burgógna, a Nantes[23], à Nevers[24]. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed Rethel. Nevers, inter mil sexzaint e zinquant'e nœv, a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu a la façon d'Altare. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra Loira. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "Corning Museum" ed New York e inter "Musée des Arts Décoratifs" ed Parigi. E n' eru focce cun er vairi in pòscta[25], mò cun vcitte conn-e[26] ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc[27]. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr.

A Orléans Bernardo Perotto u funda ra Manifacture Royal d'Orléans, vétreria vusciüia da u Ra Luigi XIV. Er Perotto[28], nasciü a L'Até inter mil e sex-zaint e quaranta, u l'a riuscì a fè in vairi rus[29] particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc[30]. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass FLOAT, ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò.

U séx-zaint

A ra fén du Zincuzaint, er cumercc u si scpóscta dar Mò Mediterraneo ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in Belgio, in Olanda in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a Lundra, in vedrè ed L'Atè, Giacomo Da Costa (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, George Ravenscroft, inter sexzaint e stanta, cun l'aiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia crisctòl ed rocca. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciung[31]. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der 1674, Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni.

Thumb
Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò

Inti séculi süccessivi, mil e satzaint, mil e eutzaint, anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc.

Thumb
Sctamp per cilidri scpia per i mirigni

Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.)

Inter mil œt zaint e zinquant' e sex, er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria[32] cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, Ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar Mòlre (Mallare), a Cadbuna (Cadibona) e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò l'indotto - cun i trascporti, primma su rotaie e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici.

Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'entròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi.

U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè

U taimp libéro di védrei

I vedrei e ovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci müe, e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia.

Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite[33].

Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a Firenze, Bologna, Napoli, e purtòvu intra valìgg in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò.

Ôtre ditte dü neuvzaint[34]

  • Inter mil neuvzaint e quòtr a nasciva a L'Atè, ra Coperativa Anonima Cerchiai ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct.
  • Inter mil neuvzaint e vint i fròi Riego e Maggiorino Peluffo e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed Fragna, Brògn, Cengio, L'Atè.
  • Ra Vetreria Racchetti resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter mil e neuvzaint e vinti neuv a uscpitòva er maesctranze dra Vetreria Viglienzoni ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia.
  • Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter 1912, cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto.
Thumb
Vòs ed Cimbro Bormioli (òn 1930)
  • Incheui. Inter mil e neuv-zaint utanta dui, cun ló[35] ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in Museo der Vairi, primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir.
Thumb
Er furn Racchetti
Thumb
Vairi S.A.V. ed curù rosaline

U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia Vetreria Racchetti, furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp.

Er vairi dl'Atè inter mund

Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in Európa da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er British Museum, ed New York, The Corning Museum, ed Rouen, Musée Achéologique, Liegi, inter Museo Grand Curtius, e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu a la façon de Venise. Sche-qui u l'a er mutiv ch'u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb a serpente e voxi focci da Altaraixi à la façon de Venise, da cùi[36] focci da Muranaixi.

Thumb
Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009

Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ 2016, u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra querelle per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli.

Remove ads

Nòte

Oci prugètti

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads