Leze

quarté de Sann-a From Wikipedia, the free encyclopedia

Lezemap
Remove ads

Leze (Legino in italiàn) u l'è 'na burgä e quarté d'a sitè de Sann-a ch'u gh'ha 'na pupulaçiùn de 4.441 persunn-e[1].

SV
Questa pagina a l'è scrita in savuneize, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a
Fæti in brêve Leze quarté, Localizaçión ...
Remove ads

Geugrafia

Leze u se tröva a-a periferia de Sann-a, cunpreizu tra a riva drita d'u Rian San Cristoffa a levante, e a Madónna d'u Munte e a Cruxetta (doppu quellu che ancö u l'è ciassä Amburgo) a punente; indrentu u riva, ben sutta a u "Valùn", scinn'a-a Valcäda e a-u Polu Nord.

Tupónimi

  • L'Amassu
  • U Belvedere
  • A Canaiella
  • Ciassa Doja
  • Costacavalli
  • A Cruxetta
  • U Culettu Sutt'au Munte
  • E Feree
  • A Natarella
  • A Nunsiä de Leze
  • U Polu Nord de Leze
  • A Priagrossa
  • A Rocca, l'antiga Castagneto Regis
  • San Cristoffa de Leze
  • San Pê San Pô de Leze
  • Sant'Anastazia de Leze
  • A Strä
  • Valcäda
  • A Vignetta
Remove ads

Stoja

Urigine d'u numme

Etè antiga

Etè de Mezu

Etè mudèrna e cuntenpuranea

Löghi de'nteresse

Architetüe religiuze

  • Gexa de Sant'Anbröxu: faciä insc'â ciassa de Don Niculò Aragnu, a l'è a gexa d'a parocchia de Leze e a gh'ha d'e urigine asè antighe, cu'a primma custruçiùn ch'a l'è mensünä finn-a d'u 1167 ma che, int'e sö furme d'ancö, a ne vegne da 'n interventu fètu tra Seiçentu e Sètteçentu. A gexa a l'è a tre naväte, cun due capelle pe parte che s'àrvan int'e mu̇àgge lateräli, ciü ätre due a-u fundu d'e naväte minüri, a fiancu d'u presbiteju. A-u de föa, insc'â mu̇àggia de punente a se tröva a sagrestia, insce quella de levante u canpanìn[2].
  • Âtoju de Sant'Anbröxu: facióu insc'â cröza cu'u mèximu numme, de pocu ciü a munte d'u çentru de Leze, nu se cunuŝĉe u mumentu d'a sö fundaçiùn, cu'a cunfratèrnita de Sant'Anbröxu ch'a l'è mensünä chì a partì da-u 1586. L'âtoju u l'è stètu interesóu da inpurtanti travaggi int'i anni Otanta d'u Sètteçentu, de dund'u l'ha pigióu a sö cianta a aula ünica, cruvìa da 'na votta a butte e serä a-u fundu da 'n presbiteju a àbside, dund'u gh'è u riccu artä de märmu[3].
  • Capella de San Cristoffa: d'ancö faciä in-sce Via Stalingrado, a l'è stèta fundä d'u 1666-68 da-u prève Cristoforo Bozzetto, p'ese dunca döviä cumme capella de quella famiggia. Cumm'u l'è regurdóu da 'na ciappa insc'â faciäta, a l'è stèta rangiä e decurä d'u 1880[4].
  • Gexa de San Pê San Pô: a munte d'a burgä, insc'ou camìn de 'na veggia stradda che da Leze a muntäva vèrsu a Burmia. Custruçiùn asè antiga, a l'è stèta tiä sciü ciü o menu d'u X séculu e, a-a giurnä d'ancö, a s'è sarvä sulu che int'e sö mu̇àgge, mancandu de teitu[5].
  • Gexa de Sant'Anastazia: in ruvinn-a, a l'è 'na custruçiùn benbèn antiga, de l'XI séculu, mensünä cumme derucä zà d'u 1530 ma turna in funçiùn d'u Seiçentu[6]. 'Na parte de mu̇àgge, dunde sun stèti foŝĉia döviè di bluchetti d'etè rumann-a, a l'è stèta inglubä inte 'na cà ciü mudèrna[7].

Architetüe civili

  • Palassiu Ciabrea: custruçiùn faciä insce 'na cröza ch'a l'è stèta intitulä a-u Gavriè Ciabrea, u gh'ha 'n'urigine nu guèi cèa che, a ogni moddu, a l'è ligä a ünn-a de ture tiè sciü a Leze d'u Sinqueçentu, che defèti a l'è a sö parte ciü antiga. A strutüa, ch'a l'ha cunservóu a sö funçiùn cuntadinn-a fin d'u Növeçentu, de quelli tempi a l'è stèta dunca zlargä pe vegnì 'na villa de canpaĝn̂a[8].
  • Palassiu Muscolo-Gavotti
  • Villa Gavotti
  • Villa Multedo
  • Villa Ratta
  • Villa Valdettaro
  • Villa d'a Vignetta
  • Villa Zanelli
  • Cà de Dumenegu Cunbu
  • Punte Viscunteu

Architetüe militäri

  • Ecs-cazèrma Bligny
  • Ture Pertüzu e ätre quattru ture de difeiza
Remove ads

Fèste e fêe

Cultüa

Sport

Vie de cumünicaçiùn

Stradde

Thumb
'Na cröza de Leze, fra quelle cäe a-u Ciabrea.

Feruvìe

Notte

Bibliugrafìa

Ätri prugètti

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads