Merula
rian ligure From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
A Méṛa[n. 1] (Merula in italiàn, ciamàu in te l'antighitè Meira[2]) u l'è in riàn lìgüṛe, lóngu 14.7 chilòmetri, ch'u nàsce àu Testegu e u finìsce in Andöṛa intu Mò Ligüṛe.
AN |
Sta pàgina chi a l'è scrìta d'Andöṛa, inta grafìa Anfosso |
U g'ha in bacìn de 49 chilòmetri e a so fùnte a l'è à 425 métri sùrva u livéllu du mò.[3]
Remove ads
Stóṛia
In tèmpu u riàn u se ciamòva ascì Meira; a tütti i móddi l'identificasiùn cun l'Aróscia mensiunàu dài geògrafi rumài a l'è discüssa, dètu che l'idrònimu fòsci u fa referènsa aa Sènta. Du séculu XIX, a Méṛa a l'éṛa tegnüa cùmme cunfìn tra a difujùn de due tìpiche coltivasiùi d'uṛìva lìgüṛe: a Tagiàsca, coltivò a levànte du riàn, e a Culumbòia, ch'a l'éṛa cunusciüa pe furnì in öṛiu ciü gròssu e a vegniva coltivò à punènte du cursu d'ègua.[4]
Remove ads
Percùrsu
U nàsce au meṡugiùrnu du sèntru du Téstegu, da l'üniùn de quàrche riàn ch'u còṛa dàa cadéna de muntàgne d’in gìṛu àu Mùnte Tùre, màrca pe quàrche chilòmetru u cunfìn du cumün du Téstegu a nòrd e cöllu de Staanéllu. Andèndu pe a vàlle dàu mèjimu nòmme u cürva vèrsu u meṡugiurnu in ta diresiùn d'Andöṛa, u se càccia intu Mò Ligüṛe àa Maṛìna d'Andöṛa.[5]
Aflüènti prinsipòli
Dàa mancìna:[6]
- Riàn du Pìssu
- Fusàu du Feṛò
- Riàn de Crócche
- Fusàu di Buvìn
- Fusàu de Burgusùssu
- Fusàu da Scàia
- Fusàu di Giàini
- Fusàu de Tiguṛélla
- Fusàu de Mètta
Dàa drita:
- Fusàu de Murtéu
- Fusàu du Dómmu
Regìmme
U regìmme du cùrsu d'ègua u l'é impetuùṡu e da turènte. U tàsciu de purtò mediu u l'è assè mudèstu, tàntu che de spéssu, in ti perìudi càudi e cun póca cöita d'ègua, u so' létu u rèsta sèns'ègua. A tütte e manéṛe, in ti perìudi de fòrte cöita d'ègua, u pò strabucò e pruvucò di danni impurtanti.
Nótte
Atri prugetti
Ligammi de föa
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads