Merula

rian ligure From Wikipedia, the free encyclopedia

Merulamap
Remove ads

A Méṛa[n. 1] (Merula in italiàn, ciamàu in te l'antighitè Meira[2]) u l'è in riàn lìgüṛe, lóngu 14.7 chilòmetri, ch'u nàsce àu Testegu e u finìsce in Andöṛa intu Mò Ligüṛe.

AN
Sta pàgina chi a l'è scrìta d'Andöṛa, inta grafìa Anfosso
Fæti in brêve A Méṛa Mérula, Lucaliṡasiùn ...

U g'ha in bacìn de 49 chilòmetri e a so fùnte a l'è à 425 métri sùrva u livéllu du mò.[3]

Remove ads

Stóṛia

In tèmpu u riàn u se ciamòva ascì Meira; a tütti i móddi l'identificasiùn cun l'Aróscia mensiunàu dài geògrafi rumài a l'è discüssa, dètu che l'idrònimu fòsci u fa referènsa aa Sènta. Du séculu XIX, a Méṛa a l'éṛa tegnüa cùmme cunfìn tra a difujùn de due tìpiche coltivasiùi d'uṛìva lìgüṛe: a Tagiàsca, coltivò a levànte du riàn, e a Culumbòia, ch'a l'éṛa cunusciüa pe furnì in öṛiu ciü gròssu e a vegniva coltivò à punènte du cursu d'ègua.[4]

Remove ads

Percùrsu

U nàsce au meṡugiùrnu du sèntru du Téstegu, da l'üniùn de quàrche riàn ch'u còṛa dàa cadéna de muntàgne d’in gìṛu àu Mùnte Tùre, màrca pe quàrche chilòmetru u cunfìn du cumün du Téstegu a nòrd e cöllu de Staanéllu. Andèndu pe a vàlle dàu mèjimu nòmme u cürva vèrsu u meṡugiurnu in ta diresiùn d'Andöṛa, u se càccia intu Mò Ligüṛe àa Maṛìna d'Andöṛa.[5]

Aflüènti prinsipòli

Dàa mancìna:[6]

  • Riàn du Pìssu
  • Fusàu du Feṛò
  • Riàn de Crócche
  • Fusàu di Buvìn
  • Fusàu de Burgusùssu
  • Fusàu da Scàia
  • Fusàu di Giàini
  • Fusàu de Tiguṛélla
  • Fusàu de Mètta

Dàa drita:

  • Fusàu de Murtéu
  • Fusàu du Dómmu

Regìmme

U regìmme du cùrsu d'ègua u l'é impetuùṡu e da turènte. U tàsciu de purtò mediu u l'è assè mudèstu, tàntu che de spéssu, in ti perìudi càudi e cun póca cöita d'ègua, u so' létu u rèsta sèns'ègua. A tütte e manéṛe, in ti perìudi de fòrte cöita d'ègua, u pò strabucò e pruvucò di danni impurtanti.

Nótte

Atri prugetti

Ligammi de föa

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads