Dalmatoromanic

Lo dalmatoromanic, o dalmata^[1], es un grop de lengas romanicas desparegut dins la primièra mitat del sègle XX, parlada dins la region de Dalmàcia. Se caracterizava per una coexisténcia longa amb l'eslau (croat, tre abans lo s. XII sus l'illa de Velha^[2]) e d’autras lengas romanicas (venecian, italian).

Dalmatoromanic

Locutors	(cap)
Classificacion lingüistica
Dalmatoromanic
Estatut oficial
Oficial de	cap (desparegut)
Acadèmia	cap (desparegut)
Estatut de conservacion
Atudat EXExtinct (Atudat) Menaçat CRCritically endangered (En dangièr critic) SESeverely endangered (En dangièr sevèr) DEDevinitely endangered (En dangièr definitiu) VUVulnerable (Vulnerable) Segur NENot Endangered (Non en dangièr) ICHEL Red Book: Extinct Classada coma lenga atudada (EX) per l'Atlàs de las lengas menaçadas dins lo mond
Còdis lingüistics
ISO 639-3	dlm
Glottolog	dalm1243
UNESCO	345
IETF	dlm

Carta dels centres tradicionals del dalmatoromanic.

La data oficiala de decès de la lenga (mòrt del "darrièr locutor" de velhòt, Tuone Udaina, lo 10 de junh de 1898) es dobtosa que sembla que se parlava encara la lenga dins las annadas 1920.^[3]

La variacion constatada entre lo velhòt, lo ragusan e las rèstas dins l’eslau dalmata a butat los linguistas a eliminar la possibilitat d’una lenga unenca e a propausar un grop novèl, sonat dalmatoromanic.^[4] En 1997, Žarko Muljačić propausèt de classificar lo dalmatoromanic mejan en tres lengas, lo iadertian (zadaroromanic), lo ragusan (o dubrovnicoromanic) e lo labeatian (o baroromanic).^[5] Sos estudis mai recents an mostrat qu’es pas possible de determinar exactament lo nombre de lengas de la familha.^[6]

Comparason

La taula que seguís es tirada de l’article de Wikipèdia en alemand.^[7]

Lo paire nòstre en latin, "dalmata", friolan, italian, istroromanés e romanés.

Latin	Dalmatoromanic	Friolan	Italian	Istroromanés	Romanés
Pater noster, qui es in caelis,	Tuota nuester, che te sante intel sil,	Pari nestri che tu sês tal cîl,	Padre nostro, che sei nei cieli,	Ciace nostru car le ști en cer,	Tatăl nostru care ești în ceruri,
sanctificetur nomen tuum.	sait santificuot el naun to.	che al sedi santifiât il to nom.	sia santificato il tuo nome.	neca se sveta nomelu teu.	sființească-Se numele Tău.
Adveniat regnum tuum.	Vigna el raigno to.	Che al vegni il to ream.	Venga il tuo regno.	Neca venire craliestvo to.	Vie Împărăția Ta.
Fiat voluntas tua, sicut in caelo, et in terra.	Sait fuot la voluntuot toa, coisa in sil, coisa in tiara.	Che e sedi fate la tô volontât, sicu in cîl cussì in tiere.	Sia fatta la tua volontà, come in cielo così in terra.	Neca fie volia ta, cum en cer, așa și pre pemint.	Facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ.
Panem nostrum cotidianum da nobis hodie.	Duote costa dai el pun nuester cotidiun.	Danus vuê il nestri pan cotidian.	Dacci oggi il nostro pane quotidiano	Pera nostre saca zi de nam astez.	Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi.
Et dimitte nobis debita nostra,	E remetiaj le nuestre debete,	E pardoninus i nestris debits,	E rimetti a noi i nostri debiti,	Odproste nam dutzan,	Și ne iartă nouă păcatele noastre,
sicut et nos dimittimus debitoribus nostris.	coisa nojiltri remetiaime a i nuestri debetuar.	sicu ancje nô ur ai pardonìn ai nestris debitôrs.	come noi li rimettiamo ai nostri debitori.	ca și noi odprostim a lu nostri dutznici.	precum și noi iertăm greșiților noștri.
Et ne nos inducas in tentationem,	E naun ne menur in tentatiaun,	E no stâ menânus in tentazion,	E non ci indurre in tentazione,	Neca nu na tu vezi en napastovanie,	Și nu ne duce pe noi în ispită,
sed libera nos a malo.	miu deleberiajne dal mal.	ma liberinus dal mâl.	ma liberaci dal male.	neca na zbăvește de zvaca slabe.	ci ne mântuiește de cel rău.