Victor Gaga a efectuat studiile la Institutul de Arte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca, unde i-a avut ca profesori pe Kós András, Szervátiusz Jenő, Petre Abrudan și Daniel Popescu[6]. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” (1950-1956) cu superlativul calificativ „magna cum laude”. Ca urmare, a fost propus profesor asistent la institut, dar a refuzat.[7]
A debutat, oficial, în arta sculpturii în 1954, la 24 de ani, cu lucrarea „Lupta lui Ștefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt”, aflată în prezent la Muzeul Militar Național din București[7] și după aceea operele sale au participat la expoziții atât în țară cât și peste hotare. Multe din lucrările sale se află în colecții private în România și peste hotare.[8]
În 1957, în urma restructurării învățământului artistic, profil liceal, a fost înființat Liceul de Artă Plastică Timișoara. Printre profesori s-au numărat Victor Gaga, Julius Podlipny, Gabriel Popa, Romul Nuțiu și Octavian Maxim.[9]
Victor Gaga a cioplit mai ales în lemn, deși a realizat și câteva importante opere în piatră.[10]
După debutul la Cluj, în 1954, a participat la saloane oficiale, expoziții colective și de grup: Arad, București, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Iași, Lugoj, Ploiești, Reșița, Șimleul Silvaniei, Timișoara, Zalău.[11]
Expoziții internaționale:
1957 - Expoziția Festivalului Internațional al Tineretului - Moscova,
1974 - a IV-a Trienală Internațională de Desen - Polonia,
1977 - Expoziția Internațională de Sculptură în Libertate - Elveția, Expoziția Internațională a Orașelor Înfrățite - Austria,
1978 - Expoziția Mail Art - Japonia,
1993 - al III-lea Târg Internațional de Artă Contemporană - Ungaria, Expoziție Internațională de Sculptură în Lemn - Germania,
1994 - a III-a Bienală Internațională de Desene ale Sculptorilor - Ungaria,
Fântâna Martirilor - Memorialul revoluției, (1991) travertin, amplasată în Timișoara, în scuarul din spatele grădinii de vară a Cinematografului Capitol.[12]
Bustul lui Corneliu Coposu, dezvelit la 20 mai 2000 în Timișoara [13], în parcul de pe b-dul Corneliu Coposu (între Podul Decebal și Podul Michelangelo). Monumentul a fost ridicat din inițiativa Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, organizația județeană Timiș.[14]
Statuia lui Eftimie Murgu din localitatea Lugoj, Str. Andrei Șaguna.[16]
Bustul lui Lucian Blaga, dezvelit la 26 mai 2002, în fața școlii ,,Lucian Blaga’’ din Jibou.[17]
Monumentul Eroilor Neamului, închinat memoriei eroilor ronâni căzuți la datorie in timpul celui de al doilea război mondial 1941-1945, Timișoara.[18]
Placă comemorativă Sorin Titel, amplasată pe clădirea din str. Mihai Eminescu, nr. 7, Timișoara, casă în care a locuit scriitorul între anii 1964-1971.[19]
Ana lui Manole, 1969,
Legenda lui Manole, 1970,
Duhul câmpiei, 1982 (integrată, aceasta, ulterior, într-o amplă compoziție numită Izvoare, 1987),
seria Păsări cu variantele:
Primul zbor, 1969,
Zbor contrar, 1970,
Ascensiune 1974,
Pasărea soarelui, 1978,
Bufniță, 1981, 1984,
Răboj, 1989,
grupajul Clepsidră II, 1984,
Fântâna clepsidrei, 1984,
Clepsidră vatră, 1985,
Fructul clepsidrei, 1987,
1957 - Premiat la concursul pentru Festivalul Tineretului de la Moscova,[11]
1974 - Premiul II la Trienala Internațională de Desen (Polonia)[11]
1988 - Medalia de aur la Bienala Internațională Dantesca, Ravena (Italia)[11]
1989- Premiul Salonului Național Bienal de Sculptură Mică - Arad[11]
1996 - Marele Premiu al Salonului Național de Sculptură Mică[11]
Prin Hotărârea nr. 91 din 2 iulie 2001 a Consiliului Local al Municipiului Zalău, lui Victor Gaga i s-a conferit titlul de cetățean de onoare al Municipiului Zalău, pentru contribuția deosebită avută la promovarea operei artistice contemporane românești.[20]
Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[21]
Monumentul funerar al sculptorului Victor Gaga a fost realizat de sculptorul Ștefan Călărășanu.[22]
Pe clădirea UAP Timișoara, unde sculptorul a avut atelierul și a creat mai bine de jumătate de veac, în 2005 a fost amplasată o Placă comemorativă Victor Gaga, în memoria fostului președinte al Filialei din Timișoara a Uniunii Artștilor Plastici.[23]
Horia Medeleanu: Universul sculptorului Victor Gaga, în revista “Arca” nr. 4-5-6, 1997, p.46.
Tincuța Chira: Victor Gaga - nume de rezonanță națională în sculptura românească, în Magazin Sălăjean. an 4, Nr. 31(676), 15 febr. 2000, p.2
Diana Florescu: Victor Gaga un sculptor cu o operă de o tulburătoare originalitate, în Magazin Sălăjean 150 (1044), 6 aug. 2001, p.2
Lăptoiu Negoiță: Sculptorul Victor Gaga - portretist, în Steaua, 2002, 53, nr. 10, p.76-77.
Victor Gaga – suflu arhaic și modernitate (album care conține lucrările artistului), Ediție îngrijită de Sorina Jecza-Ianovici, Fundația Interart TRIADE, Timișoara, 2004 (apărut 2005) în colecția „Maeștrii Timișoarei”, limba română, format: 24,5 x 25,5cm, 132 pagini, ilustrații alb-negru și color, ISBN 973-86339-4-X.
Sălaj - Oameni și opere Biblioteca Județeană "I.S. Bădescu" Sălaj, Colecția Dicționarele XXI, 2011