Metru

Metrul este o unitate de măsură pentru lungime. Un metru este distanța parcursă de lumină prin vid într-un interval de timp de ¹⁄_299.792.458 dintr-o secundă.

Metru
Bara de platină-iridiu utilizată ca prototip al metrului în anii 1889-1960
Sistem	SI
Nume	metru
Simbol	m
Mărime	lungime
Simbolul mărimii	L
Unitatea în SI	unitate fundamentală
Unitatea în CGS	1 m = 102 cm
Formula	1 m 3,28084 picioare 0,001 km 0,00062137119223733 mile
Modifică date / text

Metrul este una dintre cele 7 unități fundamentale ale Sistemului Internațional (SI).

Multipli și submultipli ai metrului

Prin adăugarea de prefixe SI, se obțin alte unități de măsură, la diverse scări necesare în diferite domenii de activitate. Aceste unități, multiplii și submultiplii metrului, sunt:

Submultipli				Multipli
Factor	Nume	Simbol		Factor	Nume	Simbol
10−1	decimetru	dm		101	decametru	dam
10−2	centimetru	cm		102	hectometru	hm
10−3	milimetru	mm		103	kilometru	km
10−6	micrometru (micron)	µm		106	megametru	Mm
10−9	nanometru	nm		109	gigametru	Gm
10−12	picometru	pm		1012	terametru	Tm
10−15	femtometru (fermi)	fm		1015	petametru	Pm
10−18	attometru	am		1018	exametru	Em
10−21	zeptometru	zm		1021	zettametru	Zm
10−24	yoctometru	ym		1024	yottametru	Ym

Istoric

Originea metrului datează din secolul al XVIII-lea^[1]. Au existat două variante:

• ¹⁄_40.000.000 din lungimea cercului meridian sau, echivalent, 10⁻⁷ din distanța de la pol la ecuator de-a lungul unui meridian;
• lungimea unui pendul gravitațional cu perioada de oscilație de 2 secunde.

În 1791, după Revoluția Franceză, s-a ales prima variantă, pe considerentul de-a putea oferi fiecărui stat posibilitatea de-a determina lungimea unui metru. Anume, orice țară are acces la un arc dintr-un meridian, lucru care permite măsurarea lungimii cercului meridian. Deoarece perioada de oscilație a pendulului gravitațional depinde de accelerația gravitațională care la rândul ei variază cu latitudinea, pentru aplicarea definiției este necesar accesul la un punct de pe Pământ de la o anumită latitudine.

În urma măsurătorilor, s-a realizat un etalon constând dintr-o bară dintr-un aliaj de platină, având trasate două marcaje la distanță de un metru unul de celălalt. Ulterior s-a constatat că, dintr-o eroare legată de calculul turtirii Pământului, distanța etalon era cu 0,2 mm mai mică decât definiția originală; s-a stabilit însă ca etalonul să rămână definiția unității de măsură.

În 1960, definiția metrului a fost înlocuită cu lungimea egală cu 1.650.763,73 lungimi de undă în vid ale radiației care corespunde tranziției între nivelele 2p¹⁰ și 5d⁵ ale atomului de kripton 86.

În 1983, această definiție a fost înlocuită cu definiția curentă, distanța parcursă de lumină în vid în ¹⁄_299.792.458 dintr-o secundă. Urmarea este că viteza luminii în vid este fixată prin definiție la valoarea de 299.792.458 m/s.

Vezi și

• metru pătrat
• metru cub