Kripton

Kriptonul (simbol - Kr) este un element chimic monoatomic din grupa gazelor nobile, perioada a 4-a, care ocupă poziția 36 în tabelul periodic al elementelor. Este un element nereactiv, ca și celelalte gaze nobile, formând un singur compus cunoscut, fluorura de kripton (KrF₂). Este un gaz rar, existând în atmosferă, o parte la 670.000. Se obține din distilarea fracționată a aerului lichid, și în stare pură este inodor și incolor. Este utilizat la tuburile fluorescente și la lumina stroboscopică, în aeroporturi, precum și la lămpile aparatelor foto sau la lasere.

Kripton
Tub cu kripton
Liniile spectrale ale kriptonului
Brom ← Kripton → Rubidiu Ar       36 Kr                                                                                                                                                                                                                                           Kr Xe Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr	Kripton, Kr, 36
Serie chimică	gaze nobile
Grupă, Perioadă, Bloc	18, 4, p
Densitate	3749 kg/m³
Culoare	Incolor
Număr CAS	7439-90-9
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică	83,798 u
Rază atomică	88 pm
Rază de covalență	110 pm
Rază van der Waals	202 pm
Configurație electronică	[Ar] 3d10 4s24p6
Electroni pe nivelul de energie	2, 8, 18, 8
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară	Gaz
Punct de topire	-157.37°C ; 115.78 K
Punct de fierbere	-153.4°C ; 119.45 K
Energie de fuziune	kJ/mol
Energie de evaporare	kJ/mol
Temperatură critică	K
Presiune critică	Pa
Volum molar	m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului	m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)	3
Capacitate termică masică	J/(kg·K)
Conductivitate electrică	S/m
Conductivitate termică	W/(m·K)
Prima energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_1}}} kJ/mol
A 2-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol
A 3-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
A 4-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică text

Nu confundați cu Krypton.

Istoric

Sir William Ramsay, chimistul care a descoperit kriptonul

Kriptonul a fost descoperit în anul 1898 în Marea Britanie de Sir William Ramsay, un chimist scoțian și Morris Travers, un chimist englez, în reziduul rămas după evaporarea aproape a tuturor componentelor aerului lichid. Neonul a fost descoperit printr-o procedură similară de aceeași oameni doar peste câteva săptămâni.^[1] William Ramsay a fost distins cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1904 pentru descoperirea unei serii de gaze nobile, inclusiv kriptonul.