acabar

catalană

(català)

Etimologie

Din a + cap („capăt”), sau din latină populară *accapāre. Confer occitană acabar.

Pronunție

• (occidental) AFI: /a.kaˈba(ɾ)/
• (oriental) AFI: /ə.kəˈba/

Verb

acabar

1. a termina, a sfârși, a fini
2. a înceta, a conteni, a opri

Sinonime

• 1-2: aturar, cessar, contenir, detenir, deturar, enllestir, finalitzar, immobilitzar, parar, refrenar, retenir

Cuvinte apropiate

• acabable
• acabament
• acabat
• acabat
• acabatge
• cabar
• inacabable
• inacabablement
• nacabat

Locuțiuni

• acabar de
• acabar en bé
• no acabar de
• en acabant

Expresii

• acabar com el rosari de l'aurora
• no poder-se acabar una cosa, no saber-se acabar una cosa

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary

---

occitană

(occitan)

Etimologie

Din cabo < latină caput.

Pronunție

• AFI: /aka'βa/

Verb

acabar

1. a termina, a sfârși, a fini

Sinonime

• 1: finir

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din cabo < latină caput.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

acabar

1. a termina, a sfârși, a fini
2. a ruina

Sinonime

• 1: rematar, terminar, concluir
• 2: arruinar

Antonime

• 1: iniciar, começar

Cuvinte derivate

• acabado
• acabamento

Expresii

• acabar-se o que era doce
• Acabei de saber que...

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din cabo < latină caput.

Pronunție

• AFI: /a.ka.ˈβar/

Verb

acabar

1. a termina, a sfârși, a fini

Sinonime

• 1: concluir, finalizar, terminar

Cuvinte derivate

• acabamento
• acabarse

Locuțiuni

• acabar con
• acabar de

Expresii

• acabado al horno