contenir

catalană

(català)

Etimologie

Din latină continere.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului contenir
Infinitiv	contenir
Indicativ prezent pers. 1 sg.	continc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	contingui
Participiu trecut	contingut
Participiu prezent	contenint

1. a conține, a cuprinde

Sinonime

• apartar
• detenir

---

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche contenir < latin continēre, forma de infinitiv prezent activ pentru contineō („a conține, a cuprinde”).

Înrudit cu catalană contenir, italiană contenere, occitană contenir, conténer, portugheză conter, română conteni, conține și spaniolă contener.

Pronunție

• AFI: /kɔ̃.tniʁ/
•  Audio^fișier

Verb

contenir

1. (v.tranz.) a conține, a cuprinde

   Ce vase contient tant de litres.

2. (v.tranz.) a avea

   Cette histoire contient des détails fort intéressants.

3. (v.tranz.) a reține, a ascunde

   contenir son indignation, sa fureur, ses transports.

se contenir

1. (v.refl.) a se controla, a se domina

Sinonime

contenir

• 2: renfermer

Cuvinte apropiate

• contenance
• contenant
• content
• contenu

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire