agente

română

Etimologie

Din agentă.

Pronunție

• AFI: /aˈʤen.te/

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru agentă.

---

franceză

(français)

Etimologie

Din agent.

Pronunție

• AFI: /a.ʒɑ̃t/

Substantiv

agente f., agentes pl.

1. agent, agentă; reprezentant, reprezentantă; intermediar, intermediară
2. agentă de poliție, polițistă

Cuvinte apropiate

• agent

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină agēns, -ntis („acțiune, facere”).

Pronunție

• AFI: /aˈʤɛnte/

Substantiv

agente m., agenti pl.

1. agent, reprezentant, intermediar
2. agent de poliție, polițist

Cuvinte compuse

• agente immobiliare
• agente segreto

Vezi și

• polizia

Etimologie

Din agire.

Verb

1. forma de participiu prezent pentru agire.

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din agēns.

Pronunție

• AFI: /a.ˈɡen.te/

Participiu

1. forma de masculin ablativ pentru agēns.
2. forma de feminin ablativ pentru agēns.
3. forma de neutru ablativ pentru agēns.

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din agent.

Pronunție

•  Audio^fișier

Substantiv

Declinarea substantivului agente
f.	Singular	Plural
Substantiv	agente	agenten, agentes
Diminutiv	-	-

1. agentă de poliție, polițistă
2. spioană

Sinonime

• 1: politieagente
• 2: spionne

Cuvinte apropiate

• agent

Referințe

• Wiktionary
• WikiWoordenboek

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină agēns, -ntis („acțiune, facere”).

Pronunție

• (Portugalia) AFI: /ɐˈʒẽ.tɨ/
• (Brazilia) AFI: /aˈʒẽ.tʃi/
• (Brazilia de sud) AFI: /aˈʒẽ.te/

Substantiv

agente m.f., agentes pl.

1. agent, agentă; reprezentant, reprezentantă; intermediar, intermediară
2. agent de poliție, polițist

Cuvinte derivate

• agência

Cuvinte compuse

• agente da passiva
• agente laranja
• agente secreto

Omofone

• a gente

Referințe

• Dicionário Priberam da Língua Portuguesa
• Wiktionary
• Wikcionário

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină agēns, -ntis („acțiune, facere”).

Pronunție

• AFI: /aˈχen.te/

Substantiv

agente m.f., agentes pl.

1. agent, agentă; reprezentant, reprezentantă; intermediar, intermediară
2. agent de poliție, polițist

Cuvinte compuse

• agente comercial
• agente de bolsa, agente de cambio, agente de cambio y bolsa
• agente doble
• agente ejecutivo
• agente fiscal
• agente provocador
• agente secreto
• agente viajero
• complemento agente
• entendimiento agente
• sujeto agente

Cuvinte apropiate

• agencia

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary
• Wikcionario