bateau
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
franceză
(français)
Etimologie
Din franceză veche batel, care provine din anglo-normandă bat < din engleză veche bāt + sufixul latin -ellus. Înlocuise cuvântul nativ nef, care provine din latină navis („navă”).
Înrudit cu catalană bot, engleză boat, germană Boot, latină battus, neerlandeză boot, portugheză bote, spaniolă bote și vechea limbă norvegiană bátr.
Pronunție
Substantiv
bateau m., bateaux pl.
- (mar.) barcă
Sinonime
- (mar.) (argou) baille, bâtiment, coquille de noix, embarcation, esquif, navire, (înv.) nef, (fam.) rafiot, vaisseau
Cuvinte derivate
- batelée
- batelet
- bateleur
- batelier
- batellerie
Hiponime
hiponime
|
|
Locuțiuni
locuțiuni
|
|
Vezi și
vedeți și
|
|
Adjectiv
| Declinarea adjectivului bateau | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | bateau | bateaux |
| Feminin | bateau | bateaux |
- în forma de barcă
- L'encolure bateau d'une robe ou d'un corsage.
- (fam.) banal
- Un sujet d'examen bateau.
Sinonime
Substantiv
bateau m., bateaux pl.
- (fig.) minciună, înșelăciune
Sinonime
- arnaque, entourloupe
Locuțiuni
- mener en bateau
- monter un bateau
Interjecție
bateau
- (în Quebec) (folosit pentru a exprima admirație, excitare sau enervare)
- Il s'approcha du comptoir en bougonnant :
- – Cré bateau, ça va mal en Norvège ! — (Gabrielle Roy, Bonheur d'occasion, 1945, II, 1)
Referințe
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads