biber
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din germană Biber < germana veche de sus bibar.
Pronunție
- AFI: /'bi.ber/
Substantiv
| Declinarea substantivului biber | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | biber | biberi |
| Articulat | biberul | biberii |
| Genitiv-Dativ | biberului | biberilor |
| Vocativ | biberule | biberilor |
Sinonime
Cuvinte apropiate
- castoreum
- castorină
Vezi și
Traduceri
mamifer
|
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
interlingua
Etimologie
Confer latină bibere.
Pronunție
- AFI: /bi.'bɛr/
Verb
biber
- a bea
turcă
(Türkçe)
Etimologie
Din greacă πιπεριά (piperiá), care provine din forma antică πέπερι (péperi).
Pronunție
- AFI: /bi'beɾ/
Substantiv
biber, pl. biberler
Cuvinte derivate
- kırmızıbiber
Cuvinte compuse
- Türk biberi
Expresii
- üzerine tuz biber ekmek
Vezi și
Referințe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads