can

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza veche cunnan.

Pronunție

• AFI: /kæn/

Verb

Conjugarea verbului can
Infinitiv	can
Prezent simplu pers. 3 sg.	can
Trecut simplu	could
Participiu trecut	could
Participiu prezent	-

1. a putea

Substantiv

can

1. borcan
2. cutie de tablă în care se îmbuteliază de regulă băuturi răcoritoare, alcoolice sau nealcoolice

---

galeză

(Cymraeg)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

can

1. înălbit, alb
2. sută

Substantiv

can, pl. caniau

Omonime

• gan, nghan, chan

1. borcan, cutie de îmbuteliere
2. făină

---

interlingua

(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

can

1. câine
2. parte mobilă a unei arme de foc care declanșează mecanismul de tragere

---

irlandeză

(Gaeilge)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

AFI: /kanˠ/

Verb

can

1. a cânta

---

italiană

(italiano)

Variante

• cane

Etimologie

1. Confer cane.
2. Din turcă kan sau khan, forma scurtă pentru khaqan („suveran, conducător”).

Pronunție

• AFI: /'kan/

Substantiv

can m., cani pl.

1. (poetic și livr., zool.) câine
2. (ist.) han

Sinonime

• 1: (zool.) cane

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină canis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

can m., pl. canes

1. câine

Vezi și

• cachorro m.
• chucho m.
• perro m.
• pichicho m.

---

turcă

(Türkçe)

Etimologie

Din persană

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

can, pl. canlar

1. suflet, viață