decoperta

română

Variante

• descoperta

Etimologie

Din des- + a coperta.

Pronunție

• AFI: /de.ko.per'ta/

Verb

Conjugarea verbului decoperta
Infinitiv	a decoperta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	decopertez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să decoperteze
Participiu	decopertat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a desface acoperișul unei construcții.
2. (v.tranz.) (spec.) a dezveli un zăcământ (care se exploatează la suprafață).

Cuvinte derivate

• decopertare
• decopertat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dreptaceo

Referințe

• DEX '98 via DEX online