epitrop

română

Etimologie

Din neogreacă επιτροποσ (epítropos).

Pronunție

• AFI: /e.pi'trop/

Substantiv

Declinarea substantivului epitrop
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	epitrop	epitropi
Articulat	epitropul	epitropii
Genitiv-Dativ	epitropului	epitropilor
Vocativ	epitropule	epitropilor

1. tutore.
2. (reg.) administrator al unui bun, în special al averii unei biserici; efor.

Cuvinte derivate

• epitropie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online