fortuna

Vezi și : Fortuna

română

Etimologie

Din latină fortuna.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului fortuna
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fortuna	invariabil
Articulat	fortuna	invariabil
Genitiv-Dativ	fortunei	invariabil
Vocativ	'	'

1. (în concepțiile mistice) forță supranaturală care se crede că ar determina dinainte desfășurarea evenimentelor.
2. (fig.) concurs de împrejurări favorabile.

Sinonime

• 1: soartă, ursită, destin, fatalitate
• 2: noroc, șansă

Traduceri

soartă

Vedeți traduceri pentru soartă.

noroc, șansă

albaneză: fat (shqip) arabă: حظ (العربية) (ḥaẓẓ), بخت (العربية) (baxt) armeană: բախտ (հայերեն) (baxt) bască: zori (euskara), adur (euskara) bielorusă: поспех (беларуская) (pospeh) n., удача (беларуская) (udača) m. bosniacă: sreća (bosanski) f. catalană: sort (català) f. cehă: štěstí (čeština) n. chineză: 運氣 (中文), 运气 (中文) (yùnqi), 時運 (中文), 时运 (中文) (shíyùn) coreeană: 운 (한국어) (un) croată: sreća (hrvatski) f. daneză: held (dansk) n. ebraică: מזל (עברית) (mazál) m., גד (עברית) (gad) m. engleză: luck (English), fortune (English) esperanto: ŝanco (Esperanto) estoniană: õnn (eesti) finlandeză: onni (suomi), tuuri (suomi), munkki (suomi) (argou), säkä (suomi) franceză: chance (français) f. friziană: lok (Frysk) n., gelok (Frysk) n. germană: Glück (Deutsch) n. greacă: τύχη (Ελληνικά) (týhi) f. indoneziană: sorte (Bahasa Indonesia)

italiană: fortuna (italiano) f., sorte (italiano) f. japoneză: 運 (日本語) (うん, un), 運勢 (日本語) (うんせい, unsei) latină: fortuna (Latina) f. letonă: veiksme (latviešu) lituaniană: sėkmė (lietuvių) macedoneană: среќа (македонски) (sréḱa) f. maghiară: szerencse (magyar) neerlandeză: geluk (Nederlands) n. norvegiană: lykke (norsk) m. poloneză: szczęście (polski) n. portugheză: sorte (português) f. rusă: удача (русский) (udáča) f., везение (русский) (vezénije) n., счастье (русский) (sčást’je) n. sârbă: срећа (српски / srpski) (sreća) f. siciliană: furtuna (sicilianu) f. slovacă: šťastie (slovenčina) n. slovenă: sreča (slovenščina) f. spaniolă: suerte (español) f. suedeză: lycka (svenska) c., tur (svenska) c. swahili: bahati (Kiswahili) turcă: talih (Türkçe), şans (Türkçe), baht (Türkçe), ikbal (Türkçe) ucraineană: щастя (українська) (šastja) n.

Referințe

• DEX online

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină fortūna.

Pronunție

• AFI: /for'tuna/

Substantiv

fortuna f., fortune pl.

1. noroc, fortuna, șansă, baftă
2. destin, soartă

Sinonime

• 2: sorte, ventura

Antonime

• 1: sfortuna, sventura, iattura, (vulgar) sfiga, (fam.) iella

Cuvinte apropiate

• fortunare
• fortunato
• fortunoso

Locuțiuni

• di fortuna
• per fortuna

Expresii

• la fortuna aiuta gli audaci

Referințe

• Treccani.it

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din fōrs ("șansă, noroc").

Pronunție

• AFI: /forˈtuː.na/

Substantiv

Declinarea substantivului fortuna
f.	Singular	Plural
Nominativ	fortuna	'
Genitiv	'	'
Dativ	'	'
Acuzativ	'	'
Ablativ	'	'
Vocativ	'	'

1. noroc, fortuna, șansă, baftă

   Bona fortuna.

2. destin, soartă
3. prosperitate
4. (la pl.) posesiuni, dețineri

Cuvinte apropiate

• fōrs
• fōrsan
• fōrsit
• fōrsitan
• fōrtasse
• fōrtassis
• fōrte
• fōrtuītus
• fōrtuītō

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină fortūna.

Pronunție

• AFI: /foʁtũnɐ/ (Brazilia)

Substantiv

fortuna f., fortunas pl.

1. noroc, fortuna, șansă, baftă
2. destin, soartă
3. (fig.) avere, bogăție

Sinonime

• 1: ventura
• 2: destino, sorte

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină fortūna.

Pronunție

• AFI: /foɾˈtu.na/

Substantiv

fortuna f., fortunas pl.

1. destin, soartă
2. noroc, fortuna, șansă, baftă
3. (fig.) avere, bogăție

Sinonime

• 1: suerte, acaso, azar, hado, sino, destino
• 2: buena suerte
• 3: riqueza

Cuvinte apropiate

• fortuito

Locuțiuni

• bienes de fortuna
• clavar la rueda de la fortuna
• correr fortuna
• día de fortuna
• golpe de fortuna
• lance de fortuna
• moza de fortuna
• parte de fortuna
• por fortuna
• probar fortuna
• rueda de la fortuna
• soplar fortuna
• tiempo de fortuna

Referințe

• Wikcionario