foutre

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche fotre, care provine din latină futuere < forma de prezent infinitiv activ pentru futuō („a fute”).

Pronunție


Verb

foutre

  1. (înv., vulgar, v.tranz) a face sex, a fute, a regula
    Elle a foutu avec mes amis.
    Ea s-a futut cu prietenii mei.
  2. (vulgar, v.tranz) a face
    J'ai aucune idée de ce que je fous.
    N-am nicio idee ce pula mea fac.
  3. (vulgar, v.tranz) a da
    Fous-moi la paix !
    -mi pace!
  4. (vulgar, v.refl) a pleca, a dispărea, a se duce-n pulă, a se duce-n pizda mă-sii, a se duce-n futere, a se duce-n sloboz, a se duce-n morții mă-sii
    Il peut aller se faire foutre.
    El poate să plece.

Conjugare

Mai multe informații Infinitiv, Prezent continuu ...


Substantiv

foutre m., invariabil

  1. (vulgar, argou) sloboz, sămânță, spermă

Sinonime


Interjecție

foutre!

  1. (înv., vulgar) futu-i!, băga-mi-aș!, la naiba!, drace!
Remove ads

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads