guaio

italiană

(italiano)

Etimologie

Etimologie necunoscută. Există două ipoteze:

• Din portugheză și spaniolă guaya.
• Din germanică *wài < weh.

Pronunție

• AFI: /'gwajo/

Substantiv

guaio m., guai pl.

1. dificultate, adversitate, nenorocire
2. impediment, obstacol

Sinonime

• 1: difficoltà
• 2: inconveniente, impiccio, imbroglio, danno

Cuvinte derivate

• guaire
• inguaiare
• inguaiarsi