hiems

latină

(Latina)

Variante

• hiemps

Etimologie

Din proto-indo-europeană *ǵʰim-, *ǵʰyem-. Înrudit cu greacă antică χιών (khiṓn, „nea, zăpadă”), χεῖμα (kheîma, „nea, zăpadă”), χειμών (kheimṓn, „nea, zăpadă”), galeză gaeaf, sanscrită हिम (himá), armeană ձմեռ (jmeṙ) și proto-slavă *zima.

Pronunție

• AFI: /ˈhiems/

Substantiv

Declinarea substantivului hiems
f.	Singular	Plural
Nominativ	hiems	hiemēs
Genitiv	hiemis	hiemum
Dativ	hiemī	hiemibus
Acuzativ	hiemem	hiemēs
Ablativ	hieme	hiemibus
Vocativ	hiems	hiemēs

1. iarnă

Sinonime

• hībernum

Cuvinte derivate

• hībernus
• hiemālis
• hiemō

Vezi și

• aestas
• autumnus
• ver

Referințe

• Wiktionary