jupui

română

Etimologie

Din bulgară župia.

Pronunție

• AFI: /ʒu.pu'i/

Verb

Conjugarea verbului (se) jupui
Infinitiv	a (se) jupui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) jupoi
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) jupoaie
Participiu	jupuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a îndepărta pielea de pe corp sau de pe o parte a corpului; a beli.

   A jupuit un animal.

2. (spec.) a separa pielea de pe corpul animalului sacrificat printr-un proces tehnologic la abator.
3. (v.refl.) a se descuama.

   Pielea i s-a jupuit.

4. (v.tranz. și refl.) a (se) juli.
5. a curăța un arbore de coajă.
6. (fig.) a lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda.

Sinonime

• 1: (pop.) beli, (înv. și reg.) despuia, (reg.) mezdreli, mezdri
• 3: se coji, se descuama, se scoroji, (pop.) se jupi, (înv.) se tărâța
• 4: juli
• 5: descoji
• 6: jecmăni, jefui

Cuvinte derivate

• jupuială
• jupuire
• jupuit
• jupuitor

Traduceri

a beli; a (se) juli

cehă: stáhnout kůži (čeština) daneză: flå (dansk) engleză: skin (English), flay (English) finlandeză: nylkeä (suomi) franceză: écorcher (français) latină: excorticare (Latina)

maghiară: nyúz (magyar), lenyúz (magyar) neerlandeză: villen (Nederlands), onthuiden (Nederlands) rusă: обдирать (obdirátʹ) (русский) slovenă: odreti (slovenščina) suedeză: flå (svenska) turcă: sıyırmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online