maltrata

Vezi și : maltrată

română

Etimologie

Din franceză maltraiter. Confer italiană maltrattare.

Pronunție

• AFI: /mal.traˈta/

Verb

Conjugarea verbului maltrata
Infinitiv	a maltrata
Indicativ prezent pers. 1 sg.	maltratez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să maltrateze
Participiu	maltratat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a trata pe cineva cu asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale; a chinui; a brutaliza.

Sinonime

• brusca, brutaliza, (livr.) molesta, (înv.) maltratarisi

Antonime

• menaja

Cuvinte derivate

• maltratare
• maltratat

Traduceri

a brusca

chineză: 虐待 (中文) ebraică antică: ענה (hbo) m./f. engleză: mistreat (English) esperanto: trakti malbone (Esperanto) franceză: maltraiter (français)

italiană: maltrattare (italiano) japoneză: 虐待する (日本語) neerlandeză: slecht behandelen (Nederlands) suedeză: behandla dåligt (svenska) turcă: kötü davranmak (Türkçe)

Etimologie

Din maltrata.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru maltrata.

Referințe

• DEX online

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din maltratar.

Pronunție

• AFI: /malˈtɾa.ta/

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru maltratar.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru maltratar.