prestige

Vezi și : Prestige

engleză

(English)

Variante

• (înv.) præstige

Etimologie

Din franceză prestige‎ („iluzie, fascinare, încântare, farmec”), care provine din latină praestigium‎ („deziluzie, dezamăgire, decepție”);

• din verbul praestinguere ‎(„a obscura, a întuneca, a stinge”), compus din prae ‎(„înainte”) + stinguere‎ („a stinge”).
• alternativ, din praestringere‎ („a orbi, a lega la ochi; a uimi, a ului”), compus din prae ‎(„înainte”) + stringere‎ („a strânge, a comprima”).

Pronunție

• AFI: /prɛˈstiːʒ/, /prɛˈstidʒ/

Substantiv

prestige, (nenumărabil

1. (ieșit din uz) deziluzie, dezamăgire, decepție; iluzie
2. prestigiu, autoritate, pondere

   Oxford has a university of very high prestige.

Sinonime

• 1: delusion; illusion
• 2: importance, weight

Antonime

• 2: disrepute

Cuvinte derivate

• prestigeful
• prestigious

Cuvinte compuse

• covert prestige
• overt prestige

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină praestigium‎ („deziluzie, dezamăgire, decepție”);

• din verbul praestinguere ‎(„a obscura, a întuneca, a stinge”), compus din prae ‎(„înainte”) + stinguere‎ („a stinge”).
• alternativ, din praestringere‎ („a orbi, a lega la ochi; a uimi, a ului”), compus din prae ‎(„înainte”) + stringere‎ („a strânge, a comprima”).

Pronunție

• AFI: /pʁɛs.tiʒ/

Substantiv

prestige m., prestiges pl.

1. iluzie, magie, farmec

   Tous les prétendus miracles que semblent opérer les fakirs des Indes ne sont que des prestiges.

2. (p.ext.) iluzie

   Les prestiges de l'optique.

3. (fig.) prestigiu

   Le prestige de l'esprit.

4. (la sg.) autoritate, pondere

Sinonime

• 1-2: illusion

Cuvinte derivate

• prestigieux

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din franceză prestige‎ („iluzie, fascinare, încântare, farmec”), care provine din latină praestigium‎ („deziluzie, dezamăgire, decepție”);

• din verbul praestinguere ‎(„a obscura, a întuneca, a stinge”), compus din prae ‎(„înainte”) + stinguere‎ („a stinge”).
• alternativ, din praestringere‎ („a orbi, a lega la ochi; a uimi, a ului”), compus din prae ‎(„înainte”) + stringere‎ („a strânge, a comprima”).

Pronunție

• AFI: /prɛsˈtiːɧ/

Substantiv

Declinarea substantivului prestige
c.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	prestige	prestigen	invariabil	invariabil
Genitiv	prestiges	prestigens	invariabil	invariabil

1. prestigiu, autoritate, pondere

Sinonime

• anseende

Cuvinte derivate

• prestigefråga
• prestigefull
• prestigefylld
• prestigeförlust
• prestigelös
• prestigevinst

Vezi și

• renommé
• status
• ära

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionary
• SAOB