risca

Vezi și : rișcă, rișca, riscă

română

Etimologie

Din franceză risquer. Confer italiană rischiare.

Pronunție

• AFI: /risˈka/

Verb

Conjugarea verbului (se) risca
Infinitiv	a (se) risca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) risc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) riște
Participiu	riscat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și intranz.) a(-și) pune în primejdie viața, onoarea etc.; a (se) expune unui pericol posibil.

   Și-a riscat viața.

2. (v.intranz.) a participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc.
3. (v.refl.) (înv.) a cuteza, a îndrăzni, a se încumeta.

Sinonime

• 1: -și expune, -și primejdui
• 2: hazarda
• 3: cuteza, încumeta, îndrăzni

Cuvinte derivate

• risc
• riscant
• riscat

Traduceri

a expune unui risc

bască: arriskatu (euskara) catalană: arriscar (català) daneză: riskere (dansk) engleză: risk (English) esperanto: riski (Esperanto) franceză: risquer (français) germană: riskieren (Deutsch) greacă: ριψοκινδυνεύω (ripsocinðinévo) (Ελληνικά) italiană: arrischiare (italiano)

maghiară: kockáztat (magyar) neerlandeză: riskeren (Nederlands) papamiento: riska (Papiamentu) poloneză: ryzykować (polski) portugheză: arriscar (português) slovenă: tvegati (slovenščina) spaniolă: arriesgar (español) suedeză: riskera (svenska) turcă: tehlikeye koymak (Türkçe)

Etimologie

Din risca.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru risca.

Referințe

• DEX online