son

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads
Variante de scriere Vezi și : so'n, son', -son, son-, Son, SON, són, søn, sơn, Sơn, sờn, sôn
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

română

Etimologie

Din franceză son.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
son
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ son soni
Articulat sonul sonii
Genitiv-Dativ sonului sonilor
Vocativ ' '
  1. fenomen provocat de mișcarea vibratoare a unui mediu și perceput cu auzul; sunet.


Traduceri

Traduceri




franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie son, care provine din franceză veche son < latină populară sum, forma atonică pentru suus, suum („său”).

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
son
Singular Plural
Masculin son ses
Feminin sa ses
  1. (pronume posesiv) său
    J'ai lu son livre.
    Elle a perdu son chapeau.
    J'aime son amie.

Cuvinte derivate

  • sondit

Omofone

Etimologie

Din franceză veche son, suen, suon < latină sonus („sunet”).

Substantiv

son m., sons pl.

  1. (fiz., muz.) sunet
    Le son de ce piano est agréable.
  2. (lingv.) fon

Sinonime

  • 1: (fiz.) bruit
  • 2: (lingv.) phone

Cuvinte derivate

cuvinte derivate
  • abat-son
  • arrière-son
  • assonance
  • assonant
  • assoner
  • infra-son
  • infra-sonore
  • infrason
  • infrasonore
  • insonore
  • insonorisation
  • insonoriser
  • insonorité
  • présonoriser
  • résonnance
  • résonnant
  • résonner
  • sonar
  • sonate
  • sonatine
  • sonique
  • sonner
  • sonnerie
  • sonnette
  • sonneur
  • sono
  • sonogramme
  • sonoluminescence
  • sonoluminescent
  • sonomètre
  • sonométrie
  • sonométrique
  • sonore
  • sonorisateur
  • sonorisation
  • sonoriser
  • sonorité
  • sonothèque
  • ultra-son
  • ultra-sonore
  • ultrason
  • ultrasonique
  • ultrasonore

Cuvinte compuse

  • ingénieur du son
  • mur du son
  • son de cloche

Etimologie

Din latină secundus („secund”), probabil prin forma *seon din franceză veche. Înrudit cu catalană segó și occitană veche segon. Sensul provine din faptul că tărâțele rezultă dintr-o a doua cernere a făinii.

Este dublet al lui second.

Substantiv

son m., sons pl.

  1. (alim.) tărâță
    Ceci est du pain de son.

Cuvinte compuse

  • pain de son
  • poupée de son
  • tache de son

Expresii

  • faire l'âne pour avoir du son

Referințe

Remove ads

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads
Remove ads