temper

engleză

(English)

Variante

• (înv.) tempre

Etimologie

Din engleza medie temperen, care provine din engleza veche *temprian < latină temperare < tempus.

Pronunție

• AFI: /'tɛmpər/

Substantiv

temper, pl. tempers

1. caracter, fire

   To have a good temper.

2. temperament, stare sufletească, dispoziție
3. revenire (a oțelului)

Sinonime

• 2: drop forge

Cuvinte compuse

• short temper
• short-tempered

Cuvinte derivate

• temperer

Cuvinte apropiate

• distemper
• temperament
• temperamental

Expresii

• lose temper

Verb

Conjugarea verbului to temper
Infinitiv	to temper
Prezent simplu pers. 3 sg.	tempers
Trecut simplu	tempered
Participiu trecut	tempered
Participiu prezent	tempering

1. a tempera, a modera, a regula, a reglementa

   Temper your language around children.

2. a reveni, a reîncălzi după călire, a căli
3. a amesteca

Sinonime

• 1: control, moderate
• 2: heat-treat
• 3: mix

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary