Televiziunea digitală terestră în România

From Wikipedia, the free encyclopedia

Televiziunea digitală terestră în România
Remove ads

Televiziunea digitală terestră a fost implementată în România începând din decembrie 2005, când Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR - Radiocom) a inaugurat primul emițător DVB-T de pe teritoriul României, în zona București-Herăstrău.

Thumb
Releul Radiocom din Târgu Ocna, cu antena DVB-T2 de tip sectorial în vârful pilonului, ce transmite în canalul 40 (626 MHz) cu o putere de 0,1 kW. Amplasamentul se află în alocarea ROU040 Comănești.
Thumb
Sigla sub care apar receptoarele (tunere, televizoare) cu tehnologie DVB-T2 în România.

Decizia de trecere de la emisia analogică terestră la cea digitală terestră a fost luată de Uniunea Internațională pentru Telecomunicații (UIT), în cadrul Conferinței Regionale în domeniul Radiocomunicațiilor, din anul 2006, de la Geneva și a fost asumată de Uniunea Europeană și de Guvernul României.[1]

În România, a fost activ sistemul DVB-T în regim experimental, în București și Sibiu, între 2005 și 2016. Începând din 2015, standardul național pentru transmisiuni terestre este DVB-T2.

Remove ads

Tranziția

Pentru a eficientiza utilizarea spectrului radio, care devenise necesar pentru comunicațiile mobile, majoritatea statelor membre ale Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT) au agreat să elibereze spectrul folosit pentru emisia terestră analogică de televiziune (174–230 MHz, banda VHF — Plan de asignare Geneva 1975) și să aloce această resursă rețelelor și echipamentelor de comunicații mobile.[2]

În anul 2006, Conferința Regională de Radiocomunicații (RRC-06), organizată de către UIT, a decis înlocuirea efectivă a emisiei analogice cu emisia digitală a programelor de televiziune (reglementările aplicabile EN 302 017 și EN 302 245). Peste 100 de țări, printre care și România, au semnat Acordul Geneva 2006, prin care a fost adoptat un nou plan de frecvențe pentru toate statele semnatare, care îl va înlocui pe cel de transmisie în sistem analogic.[2]

Prin Hotărârea de Guvern nr. 403 din 2013, publicată în Monitorul Oficial, se aprobă următoarele:

  1. Strategia privind tranziția de la Televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național, finalizarea procesului de încetare a serviciilor de televiziune analogică terestră până la 17 iunie 2015.[3]
  2. Stabilirea soluțiilor optime de tranziție pentru evitarea interferențelor prejudiciabile în condițiile în care transmisiile analogice și cele în format digital vor fi difuzate o perioadă de timp simultan, iar spectrul radio va fi supraaglomerat.[3]
  3. Structurarea planului național de frecvențe radio adoptat la RRC-06 (Planul RRC-06), în vederea implementării multiplexelor digitale naționale, precum și a unor multiplexe digitale suplimentare la nivel local/regional, implementarea la nivel național a 4 multiplexe digitale terestre în banda UHF și unul în banda VHF, rămânând ca la nivel regional/local să existe posibilitatea alocării unor multiplexe digitale terestre suplimentare.[3]
  4. Un multiplex din cele 4 disponibile în banda UHF se va acorda cu impunerea unor condiții de acoperire teritorială și de populație, respectiv de preluare și transmisie free-to-air, în condiții transparente, concurențiale și nediscriminatorii, pentru posturile publice de televiziune, precum și pentru posturile private de televiziune care transmit analogic terestru, în conformitate cu prevederile Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
  5. În perioada de tranziție, până la data de 17 iunie 2015, se va asigura de către operatorul actual și transmisia în paralel (simulcast) a programului public TVR 1 în sistem analogic în banda VHF, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.[3]
Remove ads

DVB-T

În ianuarie 2005, Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (SNR) a semnat un contract cu Rohde & Schwarz (Germania) de achiziție a 200 de transmițătoare analogice și digitale pentru telefonie, internet și televiziune. Compania a furnizat și transmițătoare DVB-T Rohde&Schwarz NV 7130[4] pentru proiectul pilot din București și Galați (ultimul schimbat ulterior cu Păltiniș, județul Sibiu). Instalațiile includeau instalații radiante, codificatoare și multiplexoare.[5]

Transmisiunile DVB-T au început în decembrie 2005 și s-au implementat în orașele București (2 transmițătoare) și Păltiniș (un transmițător).[1]

Thumb
București-Herăstrău
București-Herăstrău
Sibiu-Păltiniș
Sibiu-Păltiniș
București-Piața Sudului
București-Piața Sudului
Fostele amplasamente DVB-T ale Radiocom din București și Păltiniș, județul Sibiu.
Mai multe informații Nr., Amplasament (jud.) ...

Multiplexul nr. 1 (canalul 54 București și Sibiu) a fost alocat în exclusivitate SRTv: TVR 1, TVR 2, TVR News și TVR HD.[6] Multiplexul nr. 2 (canalele 59 București și 47 Sibiu) a transmis canale publice dar și comerciale: TVR Cultural, TVR 3, Național TV, Realitatea TV, Antena 3 și B1 TV.[6] Cele două multiplexuri aparțineau Radiocom.[1]

Un al treilea multiplex (canalul 30 București)[7] era deținut de PRO TV SA și a fost lansat la 1 decembrie 2006 cu un emițător,[8] adăugând mai târziu încă două.[9] Multiplexul era dedicat PRO TV HD (și mai apoi și Sport.ro HD). La 1 februarie 2014, cele două programe au început să fie transmise codat.[10] Multiplexul a fost închis în 2015.

Standardul de codare folosit de Radiocom era OFDM, MPEG-2 (normă de comprimare), QAM 16, DFT 8k, FEC 3/4, GI 1/16 și cu o lățime de bandă de 8 MHz.[4]

Transmisiile DVB-T au fost închise definitiv la 30 iunie 2016 în Sibiu[11] și la 1 septembrie 2016 în București, în favoarea standardului DVB-T2.[12]

Remove ads

DVB-T2

În cadrul conferinței de la Geneva din anul 2006, s-a adoptat un nou plan de frecvențe pentru toate statele semnatare, care presupune utilizarea benzilor de transmisie VHF 174–230 MHz și a benzilor UHF 470–694 MHz (valorile trecute între 694-790 și respectiv 790–862 MHz sunt folosite în prezent pentru exploatarea tehnologiei mobile LTE (4G)[1][13] incluzând, de asemenea, și alte servicii de bandă largă fără fir cum ar fi benzile de frecvențe de 700 MHz și 800 MHz rezervate tehnologiei 5G.[14]

Conform Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPP) banda 800 MHz (790-862 MHz (canalele 61-69)) să fie utilizată pentru servicii de bandă largă fără fir (dividend digital I). Prin această măsură, aproximativ 1,5 dintre cele 6 acoperiri din UHF prevăzute în Planul RRC06 nu au mai putut fi utilizate.[15]

Cu ocazia Conferinței Mondiale de Radiocomunicații din anul 2012 (WRC 2012) a fost introdus, pe agenda viitoarei conferințe mondiale de radiocomunicații, un punct prin care se propune ca banda 694-790 MHz (canalele 49-60) să poată fi utilizată pentru același tip de servicii ca și banda 790-862 MHz, tendințele la nivel european fiind de renunțare la utilizarea acestei benzi pentru televiziune digitală terestră. Aceasta s-a materializat în mai 2017 prin adoptarea Deciziei (UE) 2017/899 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 privind utilizarea benzii de frecvențe 470-790 MHz în UE. Implementarea dividendului digital II în banda 694-790 MHz în România a presupus renunțarea la mai mult de 2 acoperiri de televiziune digital terestră din banda UHF.[15]

Standardul de codare folosit de Radiocom pentru Societatea Română de Televiziune (SRTv) este OFDM, MPEG-4 (normă de comprimare), H.264 (AVC), QAM 256, FFT 32k, CR 2/3, GI 1/8, viteză de semnalizare de 8 000 de bauzi și cu o lățime de bandă de 8 MHz.[16][17]

Transmisiile DVB-T2 pe teritoriul României au început la 17 iunie 2015, cu pornirea unui emițător al Radiocom din amplasamentul București-Herăstrău, ce emite pe canalul 30 în MUX 1; ulterior, s-a continuat implementarea Multiplexului nr. 1 într-o etapă tranzitorie, folosind echipamente analogice recondiționate,[18] atingându-se un total de 63 de amplasamente în toată țara. Etapa următoare a constat în extinderea acestei rețele la 228 de amplasamente, vechile echipamente fiind înlocuite cu unele adecvate transmisiilor digitale.

Organizare

Proiectul de trecere la DVB-T2 definește 36 de alocări (zone teritoriale) ale României cărora li s-a atribuit un cod în formatul ROUxxx, în care xxx este un indicativ numeric între 001 și 040.[19] Alocările au fost determinate în funcție de distribuția demografică și de relieful țării.[19] Din proiect lipsesc definiții pentru indicativele 005, 016, 037 și 038,[19] însă documentele Consiliului Național al Audiovizualului menționează și codul ROU005, dedicat capitalei.[20]

Codurile sunt atribuite în felul următor:

Mai multe informații Cod, Nume ...

* Alocare disponibilă doar pentru multiplexuri regionale și locale.

În continuare, pentru brevitate, prefixul ROU va fi omis.

Multiplexuri naționale

Thumb
Harta semnalului digital-terestru în MUX 1; noiembrie 2016
Thumb
Evoluția implementării tehnologiei DVB-T2 în România în perioada iunie 2015-noiembrie 2016; principalele amplasamente.

Este planificată implementarea a 5 multiplexuri naționale: MUX 1, MUX 2, MUX 3, MUX 4 și MUX 5 (toate cu polarizare orizontală). Primele 4 multiplexuri vor funcționa doar în banda IV–V de UHF/UIF (ultraînaltă frecvență: canalele 21–48, 470–694 MHz)[21], în timp ce MUX 5, doar în banda II–III de VHF/FIF (foarte înaltă frecvență: canalele 5–12, 174–230 MHz).[22]

În urma unei licitații a ANCOM, Radiocom a câștigat pe 10 iunie 2014 trei multiplexuri (MUX 1, 2 și 4),[23] însă a renunțat la două dintre ele (MUX 2 și 4) pe 5 decembrie 2019,[24] acuzând contextul legislativ nefavorabil și lipsa de interes din partea posturilor private față de posibilitatea de a fi retransmise terestru.[25] Potrivit Raportului public al Curții de Conturi pe anul 2019, realizat în decembrie 2020, Radiocom ar fi plătit 3,43 milioane de lei către ANCOM pentru achiziția celor două multiplexuri nefolosite și ar fi realizat un studiu tehnico-economic privind viabilitatea tranzacției abia mai târziu.[26]

  • Multiplexurile nr. 2–5 (MUX 2–5): Vor fi destinate transmiterii programelor TV comerciale. Momentan, toate cele patru sunt neimplementate și fără proprietar. Frecvențele de funcționare în banda II–III de VHF/FIF (foarte înaltă frecvență: canalele 5–12, 174–230 MHz) au fost folosite de televiziunea analogică terestră pentru canalul TVR 1[1] până la termenul limită de 31 decembrie 2019 prevăzut de RRC-06[28] și cu încetarea prealabilă pe 1 mai 2018.[29]
Mai multe informații Multiplex, Canal ...

Rețeaua MUX 1

Emițătoarele din 228 de amplasamente acoperă cu semnal suprafața României.[1]

Inițial, în 2015 și 2016, Radiocom a realizat o rețea tranzitorie, cu echipamente analogice recondiționate[18] instalate în 63 de amplasamente, acoperind aproximativ 90% din populația țării și 84% din suprafață.[1][19][30][31][20] Singura alocare care nu a beneficiat de niciun amplasament a fost Făget (020).

Etapa finală a proiectului DVB-T2 a prevăzut punerea în funcțiune a 228 de amplasamente, înlocuind treptat rețeaua tranzitorie. Această etapă a început la 1 noiembrie 2019, ora 00:00 EET, prin pornirea emițătoarelor din șapte amplasamente.[32] Radiocom a continuat inaugurarea amplasamentelor pe data de 1 a fiecărei luni, până la 1 decembrie 2020, inclusiv. Proiectul a fost finalizat la 16 decembrie 2020, cu un ultim set de amplasamente.[33]

Thumb
001
002
003
004
006
007
008
009
010
011
012
013
014
015
017
018
019
020
021
022
023
024
025
026
027
028
029
030
031
032
033
034
035
036
039
040
Medgidia
Medgidia
Litoral
Litoral
Cernavodă
Cernavodă
Mangalia
Mangalia
Movila Miresii
Movila Miresii
Mircea Vodă
Mircea Vodă
Dragoș Vodă
Dragoș Vodă
Slobozia
Slobozia
Călărași
Călărași
Băneasa
Băneasa
Hârșova
Hârșova
CNCR
CNCR
Hotarele
Hotarele
Herăstrău
Herăstrău
Giurgiu
Giurgiu
Adunații-Copăceni
Adunații-Copăceni
Călăreți
Călăreți
Răcari
Răcari
Alexandria
Alexandria
Turnu Măgurele
Turnu Măgurele
Lisa
Lisa
Lița
Lița
Zimnicea
Zimnicea
Craiova-Șimnic
Craiova-Șimnic
Dăbuleni
Dăbuleni
Priseaca
Priseaca
Segarcea
Segarcea
Corabia
Corabia
Calafat-Plenița
Calafat-Plenița
Bocșa
Bocșa
Carașova
Carașova
Sadova Veche
Sadova Veche
Maciova
Maciova
Semenic
Semenic
Reșița
Reșița
1
1
Bozovici
Bozovici
Pojejena
Pojejena
Oravița
Oravița
Mehadia
Mehadia
Moldova Nouă
Moldova Nouă
Sasca Montană
Sasca Montană
Domașnea
Domașnea
Orșova
Orșova
Balota
Balota
Mehadica
Mehadica
Herculane
Herculane
Parâng
Parâng
Cerbu-Novaci
Cerbu-Novaci
Strehaia
Strehaia
Voineasa
Voineasa
2
2
Curtea de Argeș
Curtea de Argeș
Cozia
Cozia
Morărești
Morărești
Corbeni
Corbeni
Izbășești
Izbășești
Perișani
Perișani
Nucșoara
Nucșoara
Coada Smeurei
Coada Smeurei
Pitești
Pitești
Malu cuFlori
Malu cu
Flori
V. de Munte
V. de Munte
Comarnic
Comarnic
PoianaMare
Poiana
Mare
3
3
Bucegi-Coștila
Bucegi-Coștila
Arionești
Arionești
Posești
Posești
Târgoviște
Târgoviște
Buzău-Istrița
Buzău-
Istrița
Cernătești
Cernătești
4
4
Lopătari
Lopătari
5
5
Sărata-Monteoru
Sărata-Monteoru
Pardoși
Pardoși
Băleni
Băleni
Niculițel
Niculițel
Galați-Văcăreni
Galați-Văcăreni
Pechea
Pechea
Topolog
Topolog
Sulina
Sulina
Mahmudia
Mahmudia
Tulcea
Tulcea
Brașov-Tâmpa
Brașov-Tâmpa
Boroșneu Mare
Boroșneu Mare
Covasna
Covasna
Sfântu Gheorghe
Sfântu Gheorghe
Baraolt
Baraolt
Târgu Secuiesc
Târgu Secuiesc
Râu Sadului
Râu Sadului
Mediaș
Mediaș
Sibiu-Păltiniș
Sibiu-Păltiniș
Sighișoara
Sighișoara
Dealul Ciuhei
Dealul Ciuhei
Cicău
Cicău
Măgura Boiu-Deva
Măgura Boiu-Deva
Hunedoara
Hunedoara
Certeju de Sus
Certeju de Sus
Sălciua
Sălciua
Abrud
Abrud
6
6
Vârful Stânii
Vârful Stânii
7
7
Făget-Coșevița
Făget-Coșevița
Hațeg
Hațeg
Vorța
Vorța
Ghelari
Ghelari
Căpâlnaș
Căpâlnaș
Zam
Zam
Timișoara-Urseni
Timișoara-Urseni
Sacoșu Mare
Sacoșu Mare
Arad-Șiria
Arad-Șiria
Lipova
Lipova
Oradea
Oradea
Dealu cu Pini
Dealu cu Pini
Șinteu
Șinteu
8
8
Bihor
Bihor
Avram Iancu
Avram Iancu
Scărișoara
Scărișoara
Moneasa
Moneasa
Brad
Brad
Liteni
Liteni
Huedin
Huedin
Plaiul Măgurii
Plaiul Măgurii
Iara
Iara
Cluj-Feleac
Cluj-Feleac
Valea Ierii
Valea Ierii
Poșaga
Poșaga
Poieni
Poieni
Ocoliș
Ocoliș
Mărgău
Mărgău
Deag
Deag
Silivașu de Câmpie
Silivașu de Câmpie
Târgu Mureș
Târgu Mureș
Săbed
Săbed
Reghin
Reghin
Blaj
Blaj
Praid
Praid
Aiud
Aiud
Bicaz Ardelean
Bicaz Ardelean
Toplița-Borsec
Toplița-Borsec
Harghita
Harghita
Ciumani
Ciumani
Sovata
Sovata
      Dealu
      Dealu
Sărățeni
Sărățeni
Bălan
Bălan
Pângărați
Pângărați
Pârjol
Pârjol
Râșca
Râșca
Piatra Neamț
Piatra Neamț
TârguNeamț
Târgu
Neamț
Asău
Asău
Poiana Teiului

Poiana Teiului
Bicaz
Bicaz
Farcașa
Farcașa
Tarcău
Tarcău
Borca
Borca
Ceahlău
Ceahlău
Negrești-Vaslui
Negrești-Vaslui
Bârlad
Bârlad
Vaslui
Vaslui
Sascut
Sascut
Huși
Huși
Bacău
Bacău
Bârlad-Trestiana
Bârlad-Trestiana
Gohor
Gohor
Pașcani
Pașcani
Tansa
Tansa
Breazu
Breazu
Iași-Pietrăria
Iași-Pietrăria
Probota
Probota
Soci
Soci
Rădăuți-Prut
Rădăuți-Prut
Botoșani-Săveni
Botoșani-Săveni
Teioasa-Darabani
Teioasa-Darabani
9
9
Gura Humorului
Gura Humorului
Fundu Moldovei
Fundu Moldovei
Putna
Putna
Rarău
Rarău
Suceava
Suceava
Straja
Straja
Siret
Siret
Ulma
Ulma
Pipirig
Pipirig
Crucea
Crucea
Moldovița
Moldovița
10
10
11
11
Șanț
Șanț
Bistrița-Heniu
Bistrița-Heniu
V. Dornei
V. Dornei
Năsăud
Năsăud
Sângeorz-Băi
Sângeorz-Băi
Rodna
Rodna
Borșa
Borșa
Văratec
Văratec
Vișeu
Vișeu
Poienile de sub Munte
|
Moisei
Moisei
Sighet
Sighet
Dej
Dej
Zalău
Zalău
Hida
Hida
         Gârbou
         Gârbou
Cristolț
Cristolț
Ferneziu
Ferneziu
Mogoșa-Baia Mare
Mogoșa-Baia Mare
Porț
Porț
Cehu Silvaniei
Cehu Silvaniei
Câmpulung la Tisa
Câmpulung la Tisa
Satu Mare
Satu Mare
Negrești-Oaș
Negrești-Oaș
12
12
Râmnicu Sărat
Râmnicu Sărat
Vidra
Vidra
Măgura Odobești
Măgura Odobești
Faraoani
Faraoani
Mărgineni
Mărgineni
Târgu Ocna
Târgu Ocna
Năruja
Năruja
Comănești
Comănești
Zemeș
Zemeș
Nereju
Nereju
Amplasamentele modernizate ce emit în MUX 1.
Legendă: Amplasament folosit încă din etapa tranzitorie
  1.  008  Topleț
  2.  011  Câmpulung Muscel
  3.  012  Piscul Câinelui
  4.  013  Pătârlagele
  5.  013  Nehoiu
  6.  019  Câmpeni
  7.  019  Lupșa-Mușca
  8.  024  Vadu Moților
  9.  032  Câmpulung Moldovenesc
  10.  032  Cotârgași
  11.  032  Stulpicani
  12.  039  Beceni
Mai multe informații Lista amplasamentelor pentru MUX 1, Alocare ...

Multiplexuri regionale

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) scoate sporadic la licitație licențe de operare a multiplexurilor regionale și locale.

Mai multe informații Alocare, Multiplex ...

Multiplexuri locale

Mai multe informații Alocare, Multiplex ...
Remove ads

Tabele de corespondență între canale și frecvențe

Serviciile DVB-T2 din România folosesc benzile de frecvențe prezentate mai jos. Canalele din banda III au o lățime de 7 MHz, iar cele din benzile IV și V au o lățime de 8 MHz.[43]

Mai multe informații Canal, Frecvență centrală (MHz) ...
Mai multe informații Canal, Frecvență centrală (MHz) ...
Mai multe informații Canal, Frecvență centrală (MHz) ...
Remove ads

Echipamente necesare pentru recepție

Thumb
Antene UHF cu elemenți și reflectori. Antena din vârf este pentru recepția FM.
Thumb
Exemplu de tuner extern compatibil DVB-T2 și DVB-T, cu normele de comprimare MPEG-2 și MPEG-4, având sistem PVR de înregistrare video și funcție EPG

Pentru recepționarea semnalului digital terestru DVB-T2 în România, sunt necesare următoarele echipamente:

  • televizor compatibil cu tuner DVB-T2 integrat sau, în cazul unui televizor de generație mai veche, conectarea unui echipament set-top-box (STB) terestru SD sau HD compatibil cu H.264 (AVC) sau H.265 (HEVC), MPEG-4. Un tuner DVB-T2 este capabil să recepționeze semnale DVB-T, dar invers nu. Același caz este întâlnit și la MPEG-4 cu MPEG-2;
  • antenă pasivă sau activă, cu elemenți sau de cameră;
  • cablu coaxial cu impedanță 75Ω.[44]
Remove ads

Note

DVB-H (Digital Video Broadcasting - Handheld) compatibil DVB-T2 portabil nu poate fi utilizat la capacități normale în România datorită codării QAM 256, DFT 32k, FEC 3/4, GI 1/8 (specific exclusiv receptoarelor fixe).[45]

În data de 10 iunie 2017 au început testele pentru QAM 64 la releul Ploiești pe canalul 41 iar Radiocom a confimat pe 14 iunie aceste teste.[46]

Referințe

Vezi și

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads