Televiziunea digitală terestră în România
From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Televiziunea digitală terestră a fost implementată în România începând din decembrie 2005, când Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR - Radiocom) a inaugurat primul emițător DVB-T de pe teritoriul României, în zona București-Herăstrău.


Decizia de trecere de la emisia analogică terestră la cea digitală terestră a fost luată de Uniunea Internațională pentru Telecomunicații (UIT), în cadrul Conferinței Regionale în domeniul Radiocomunicațiilor, din anul 2006, de la Geneva și a fost asumată de Uniunea Europeană și de Guvernul României.[1]
În România, a fost activ sistemul DVB-T în regim experimental, în București și Sibiu, între 2005 și 2016. Începând din 2015, standardul național pentru transmisiuni terestre este DVB-T2.
Remove ads
Tranziția
Pentru a eficientiza utilizarea spectrului radio, care devenise necesar pentru comunicațiile mobile, majoritatea statelor membre ale Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT) au agreat să elibereze spectrul folosit pentru emisia terestră analogică de televiziune (174–230 MHz, banda VHF — Plan de asignare Geneva 1975) și să aloce această resursă rețelelor și echipamentelor de comunicații mobile.[2]
În anul 2006, Conferința Regională de Radiocomunicații (RRC-06), organizată de către UIT, a decis înlocuirea efectivă a emisiei analogice cu emisia digitală a programelor de televiziune (reglementările aplicabile EN 302 017 și EN 302 245). Peste 100 de țări, printre care și România, au semnat Acordul Geneva 2006, prin care a fost adoptat un nou plan de frecvențe pentru toate statele semnatare, care îl va înlocui pe cel de transmisie în sistem analogic.[2]
Prin Hotărârea de Guvern nr. 403 din 2013, publicată în Monitorul Oficial, se aprobă următoarele:
- Strategia privind tranziția de la Televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național, finalizarea procesului de încetare a serviciilor de televiziune analogică terestră până la 17 iunie 2015.[3]
- Stabilirea soluțiilor optime de tranziție pentru evitarea interferențelor prejudiciabile în condițiile în care transmisiile analogice și cele în format digital vor fi difuzate o perioadă de timp simultan, iar spectrul radio va fi supraaglomerat.[3]
- Structurarea planului național de frecvențe radio adoptat la RRC-06 (Planul RRC-06), în vederea implementării multiplexelor digitale naționale, precum și a unor multiplexe digitale suplimentare la nivel local/regional, implementarea la nivel național a 4 multiplexe digitale terestre în banda UHF și unul în banda VHF, rămânând ca la nivel regional/local să existe posibilitatea alocării unor multiplexe digitale terestre suplimentare.[3]
- Un multiplex din cele 4 disponibile în banda UHF se va acorda cu impunerea unor condiții de acoperire teritorială și de populație, respectiv de preluare și transmisie free-to-air, în condiții transparente, concurențiale și nediscriminatorii, pentru posturile publice de televiziune, precum și pentru posturile private de televiziune care transmit analogic terestru, în conformitate cu prevederile Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
- În perioada de tranziție, până la data de 17 iunie 2015, se va asigura de către operatorul actual și transmisia în paralel (simulcast) a programului public TVR 1 în sistem analogic în banda VHF, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.[3]
Remove ads
DVB-T
Articol principal: Televiziune digitală terestră (DVB-T)
În ianuarie 2005, Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (SNR) a semnat un contract cu Rohde & Schwarz (Germania) de achiziție a 200 de transmițătoare analogice și digitale pentru telefonie, internet și televiziune. Compania a furnizat și transmițătoare DVB-T Rohde&Schwarz NV 7130[4] pentru proiectul pilot din București și Galați (ultimul schimbat ulterior cu Păltiniș, județul Sibiu). Instalațiile includeau instalații radiante, codificatoare și multiplexoare.[5]
Transmisiunile DVB-T au început în decembrie 2005 și s-au implementat în orașele București (2 transmițătoare) și Păltiniș (un transmițător).[1]
Multiplexul nr. 1 (canalul 54 București și Sibiu) a fost alocat în exclusivitate SRTv: TVR 1, TVR 2, TVR News și TVR HD.[6] Multiplexul nr. 2 (canalele 59 București și 47 Sibiu) a transmis canale publice dar și comerciale: TVR Cultural, TVR 3, Național TV, Realitatea TV, Antena 3 și B1 TV.[6] Cele două multiplexuri aparțineau Radiocom.[1]
Un al treilea multiplex (canalul 30 București)[7] era deținut de PRO TV SA și a fost lansat la 1 decembrie 2006 cu un emițător,[8] adăugând mai târziu încă două.[9] Multiplexul era dedicat PRO TV HD (și mai apoi și Sport.ro HD). La 1 februarie 2014, cele două programe au început să fie transmise codat.[10] Multiplexul a fost închis în 2015.
Standardul de codare folosit de Radiocom era OFDM, MPEG-2 (normă de comprimare), QAM 16, DFT 8k, FEC 3/4, GI 1/16 și cu o lățime de bandă de 8 MHz.[4]
Transmisiile DVB-T au fost închise definitiv la 30 iunie 2016 în Sibiu[11] și la 1 septembrie 2016 în București, în favoarea standardului DVB-T2.[12]
Remove ads
DVB-T2
Articol principal: Televiziune digitală terestră (DVB-T2)
În cadrul conferinței de la Geneva din anul 2006, s-a adoptat un nou plan de frecvențe pentru toate statele semnatare, care presupune utilizarea benzilor de transmisie VHF 174–230 MHz și a benzilor UHF 470–694 MHz (valorile trecute între 694-790 și respectiv 790–862 MHz sunt folosite în prezent pentru exploatarea tehnologiei mobile LTE (4G)[1][13] incluzând, de asemenea, și alte servicii de bandă largă fără fir cum ar fi benzile de frecvențe de 700 MHz și 800 MHz rezervate tehnologiei 5G.[14]
Conform Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPP) banda 800 MHz (790-862 MHz (canalele 61-69)) să fie utilizată pentru servicii de bandă largă fără fir (dividend digital I). Prin această măsură, aproximativ 1,5 dintre cele 6 acoperiri din UHF prevăzute în Planul RRC06 nu au mai putut fi utilizate.[15]
Cu ocazia Conferinței Mondiale de Radiocomunicații din anul 2012 (WRC 2012) a fost introdus, pe agenda viitoarei conferințe mondiale de radiocomunicații, un punct prin care se propune ca banda 694-790 MHz (canalele 49-60) să poată fi utilizată pentru același tip de servicii ca și banda 790-862 MHz, tendințele la nivel european fiind de renunțare la utilizarea acestei benzi pentru televiziune digitală terestră. Aceasta s-a materializat în mai 2017 prin adoptarea Deciziei (UE) 2017/899 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 privind utilizarea benzii de frecvențe 470-790 MHz în UE. Implementarea dividendului digital II în banda 694-790 MHz în România a presupus renunțarea la mai mult de 2 acoperiri de televiziune digital terestră din banda UHF.[15]
Standardul de codare folosit de Radiocom pentru Societatea Română de Televiziune (SRTv) este OFDM, MPEG-4 (normă de comprimare), H.264 (AVC), QAM 256, FFT 32k, CR 2/3, GI 1/8, viteză de semnalizare de 8 000 de bauzi și cu o lățime de bandă de 8 MHz.[16][17]
Transmisiile DVB-T2 pe teritoriul României au început la 17 iunie 2015, cu pornirea unui emițător al Radiocom din amplasamentul București-Herăstrău, ce emite pe canalul 30 în MUX 1; ulterior, s-a continuat implementarea Multiplexului nr. 1 într-o etapă tranzitorie, folosind echipamente analogice recondiționate,[18] atingându-se un total de 63 de amplasamente în toată țara. Etapa următoare a constat în extinderea acestei rețele la 228 de amplasamente, vechile echipamente fiind înlocuite cu unele adecvate transmisiilor digitale.
Organizare
Proiectul de trecere la DVB-T2 definește 36 de alocări (zone teritoriale) ale României cărora li s-a atribuit un cod în formatul ROUxxx, în care xxx este un indicativ numeric între 001 și 040.[19] Alocările au fost determinate în funcție de distribuția demografică și de relieful țării.[19] Din proiect lipsesc definiții pentru indicativele 005, 016, 037 și 038,[19] însă documentele Consiliului Național al Audiovizualului menționează și codul ROU005, dedicat capitalei.[20]
Codurile sunt atribuite în felul următor:
* Alocare disponibilă doar pentru multiplexuri regionale și locale.
În continuare, pentru brevitate, prefixul ROU va fi omis.
Multiplexuri naționale


Este planificată implementarea a 5 multiplexuri naționale: MUX 1, MUX 2, MUX 3, MUX 4 și MUX 5 (toate cu polarizare orizontală). Primele 4 multiplexuri vor funcționa doar în banda IV–V de UHF/UIF (ultraînaltă frecvență: canalele 21–48, 470–694 MHz)[21], în timp ce MUX 5, doar în banda II–III de VHF/FIF (foarte înaltă frecvență: canalele 5–12, 174–230 MHz).[22]
În urma unei licitații a ANCOM, Radiocom a câștigat pe 10 iunie 2014 trei multiplexuri (MUX 1, 2 și 4),[23] însă a renunțat la două dintre ele (MUX 2 și 4) pe 5 decembrie 2019,[24] acuzând contextul legislativ nefavorabil și lipsa de interes din partea posturilor private față de posibilitatea de a fi retransmise terestru.[25] Potrivit Raportului public al Curții de Conturi pe anul 2019, realizat în decembrie 2020, Radiocom ar fi plătit 3,43 milioane de lei către ANCOM pentru achiziția celor două multiplexuri nefolosite și ar fi realizat un studiu tehnico-economic privind viabilitatea tranzacției abia mai târziu.[26]
- Multiplexul nr. 1 (MUX 1): Transmite canalele naționale TVR în mod FTA (free-to-air). În prezent, este singurul multiplex național funcțional. Canalele prezente sunt: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info, TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iași, TVR Timișoara, TVR Tîrgu Mureș, cu licențe începând din . Acestea au o singură pistă audio (în română
rum
), EPG (ghid electronic de programe) și teletext. Transmisia timp de 3 luni a programelor SRTv prin compania de stat Radiocom costă 38 milioane de lei.[27]
- Multiplexurile nr. 2–5 (MUX 2–5): Vor fi destinate transmiterii programelor TV comerciale. Momentan, toate cele patru sunt neimplementate și fără proprietar. Frecvențele de funcționare în banda II–III de VHF/FIF (foarte înaltă frecvență: canalele 5–12, 174–230 MHz) au fost folosite de televiziunea analogică terestră pentru canalul TVR 1[1] până la termenul limită de 31 decembrie 2019 prevăzut de RRC-06[28] și cu încetarea prealabilă pe 1 mai 2018.[29]
Rețeaua MUX 1
Emițătoarele din 228 de amplasamente acoperă cu semnal suprafața României.[1]
Inițial, în 2015 și 2016, Radiocom a realizat o rețea tranzitorie, cu echipamente analogice recondiționate[18] instalate în 63 de amplasamente, acoperind aproximativ 90% din populația țării și 84% din suprafață.[1][19][30][31][20] Singura alocare care nu a beneficiat de niciun amplasament a fost Făget (020).
Etapa finală a proiectului DVB-T2 a prevăzut punerea în funcțiune a 228 de amplasamente, înlocuind treptat rețeaua tranzitorie. Această etapă a început la 1 noiembrie 2019, ora 00:00 EET, prin pornirea emițătoarelor din șapte amplasamente.[32] Radiocom a continuat inaugurarea amplasamentelor pe data de 1 a fiecărei luni, până la 1 decembrie 2020, inclusiv. Proiectul a fost finalizat la 16 decembrie 2020, cu un ultim set de amplasamente.[33]

001
002
003
004
006
007
008
009
010
011
012
013
014
015
017
018
019
020
021
022
023
024
025
026
027
028
029
030
031
032
033
034
035
036
039
040

Medgidia

Litoral

Cernavodă

Mangalia

Movila Miresii

Mircea Vodă

Dragoș Vodă

Slobozia

Călărași

Băneasa

Hârșova

CNCR

Hotarele

Herăstrău

Giurgiu

Adunații-Copăceni

Călăreți

Răcari

Alexandria

Turnu Măgurele

Lisa

Lița

Zimnicea

Craiova-Șimnic

Dăbuleni

Priseaca

Segarcea

Corabia

Calafat-Plenița

Bocșa

Carașova

Sadova Veche

Maciova

Semenic

Reșița

1

Bozovici

Pojejena

Oravița

Mehadia

Moldova Nouă

Sasca Montană

Domașnea

Orșova

Balota

Mehadica

Herculane

Parâng

Cerbu-Novaci

Strehaia

Voineasa

2

Curtea de Argeș

Cozia

Morărești

Corbeni

Izbășești

Perișani

Nucșoara

Coada Smeurei

Pitești

Malu cu
Flori
Flori

V. de Munte

Comarnic

Poiana
Mare
Mare

3

Bucegi-Coștila

Arionești

Posești

Târgoviște

Buzău-
Istrița
Istrița

Cernătești

4

Lopătari

5

Sărata-Monteoru

Pardoși

Băleni

Niculițel

Galați-Văcăreni

Pechea

Topolog

Sulina

Mahmudia

Tulcea

Brașov-Tâmpa

Boroșneu Mare

Covasna

Sfântu Gheorghe

Baraolt

Târgu Secuiesc

Râu Sadului

Mediaș

Sibiu-Păltiniș

Sighișoara

Dealul Ciuhei

Cicău

Măgura Boiu-Deva

Hunedoara

Certeju de Sus

Sălciua

Abrud

6

Vârful Stânii

7

Făget-Coșevița

Hațeg

Vorța

Ghelari

Căpâlnaș

Zam

Timișoara-Urseni

Sacoșu Mare

Arad-Șiria

Lipova

Oradea

Dealu cu Pini

Șinteu

8

Bihor

Avram Iancu

Scărișoara

Moneasa

Brad

Liteni

Huedin

Plaiul Măgurii

Iara

Cluj-Feleac

Valea Ierii

Poșaga

Poieni

Ocoliș

Mărgău

Deag

Silivașu de Câmpie

Târgu Mureș

Săbed

Reghin

Blaj

Praid

Aiud

Bicaz Ardelean

Toplița-Borsec

Harghita

Ciumani

Sovata

Dealu

Sărățeni

Bălan

Pângărați

Pârjol

Râșca

Piatra Neamț

Târgu
Neamț
Neamț

Asău

Poiana Teiului

Bicaz

Farcașa

Tarcău

Borca

Ceahlău

Negrești-Vaslui

Bârlad

Vaslui

Sascut

Huși

Bacău

Bârlad-Trestiana

Gohor

Pașcani

Tansa

Breazu

Iași-Pietrăria

Probota

Soci

Rădăuți-Prut

Botoșani-Săveni

Teioasa-Darabani

9

Gura Humorului

Fundu Moldovei

Putna

Rarău

Suceava

Straja

Siret

Ulma

Pipirig

Crucea

Moldovița

10

11

Șanț

Bistrița-Heniu

V. Dornei

Năsăud

Sângeorz-Băi

Rodna

Borșa

Văratec

Vișeu

Poienile de sub Munte
|
|

Moisei

Sighet

Dej

Zalău

Hida

Gârbou

Cristolț

Ferneziu

Mogoșa-Baia Mare

Porț

Cehu Silvaniei

Câmpulung la Tisa

Satu Mare

Negrești-Oaș

12

Râmnicu Sărat

Vidra

Măgura Odobești

Faraoani

Mărgineni

Târgu Ocna

Năruja

Comănești

Zemeș

Nereju
Multiplexuri regionale
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) scoate sporadic la licitație licențe de operare a multiplexurilor regionale și locale.
Multiplexuri locale
Remove ads
Tabele de corespondență între canale și frecvențe
Serviciile DVB-T2 din România folosesc benzile de frecvențe prezentate mai jos. Canalele din banda III au o lățime de 7 MHz, iar cele din benzile IV și V au o lățime de 8 MHz.[43]
Remove ads
Echipamente necesare pentru recepție


Pentru recepționarea semnalului digital terestru DVB-T2 în România, sunt necesare următoarele echipamente:
- televizor compatibil cu tuner DVB-T2 integrat sau, în cazul unui televizor de generație mai veche, conectarea unui echipament set-top-box (STB) terestru SD sau HD compatibil cu H.264 (AVC) sau H.265 (HEVC), MPEG-4. Un tuner DVB-T2 este capabil să recepționeze semnale DVB-T, dar invers nu. Același caz este întâlnit și la MPEG-4 cu MPEG-2;
- antenă pasivă sau activă, cu elemenți sau de cameră;
- cablu coaxial cu impedanță 75Ω.[44]
Remove ads
Note
DVB-H (Digital Video Broadcasting - Handheld) compatibil DVB-T2 portabil nu poate fi utilizat la capacități normale în România datorită codării QAM 256, DFT 32k, FEC 3/4, GI 1/8 (specific exclusiv receptoarelor fixe).[45]
În data de 10 iunie 2017 au început testele pentru QAM 64 la releul Ploiești pe canalul 41 iar Radiocom a confimat pe 14 iunie aceste teste.[46]
Referințe
Vezi și
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads