cura

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads
Variante de scriere Vezi și : cură, curá, curà, curâ, čura

română

Etimologie

Din germană kurieren < latină curare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) cura
Infinitiv a (se) cura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) curez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) cureze
Participiu curat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a îngriji, a trata un bolnav sau o boală.
  2. (v.refl.) a se supune unui tratament medical, unei cure.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din latină curāre (Candrea-Dens., 451; Tiktin, Archiv., CXXXIII, 120; Pascu, I, 73; REW 2412; DAR); confer ven. curare („a curăța un pui”), franceză curer, catalană escurar.

Este dublet al lui cura, vb. (a îngriji un bolnav). Este posibil, cum presupune DAR (confer Cortés 127), ca termenul românfi ajuns să se confunde cu latină colare („a strecura, a curăța un lichid”), al cărui rezultat trebuiafie identic.

Verb


Conjugarea verbului
cura
Infinitiv a cura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cur
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cure
Participiu curat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (reg.) a desface frunzele sau boabele de pe știuleții porumbului.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din cură.

Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru cură.

Referințe





Remove ads

catalană

(català)

Etimologie

Din latină cūra („îngrijire, grijă”).

Pronunție

  • (oriental) AFI: /ˈku.ɾə/
  • (occidental) AFI: /ˈku.ɾa/


Substantiv

cura f., cures pl.

  1. îngrijire, grijă; (p.ext.) atenție, îngrijorare, considerație
  2. (med.) cură, tratament (medical)

Cuvinte compuse

  • cura d'ànimes

Cuvinte apropiate

  • curar

Locuțiuni

  • no tenir cura
  • tenir cura de

Etimologie

Din curar.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru curar.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru curar.

Referințe





Remove ads

franceză

(français)

Etimologie

Din curer.

Pronunție


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la trecut simplu pentru curer.





galiciană

(galego)

Etimologie

Din curar.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru curar.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru curar.





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină cūra („îngrijire, grijă”).

Pronunție


Substantiv

cura f., cure pl.

  1. îngrijire, grijă; (p.ext.) atenție, îngrijorare, considerație
  2. (p.ext.; despre copii) atenție, grijă, supraveghere, protecție
  3. (spec.) acuratețe, exactitate, precizie
  4. (med.) cură
  5. (med.) tratament (medical)

Sinonime

  • 1: impegno, interessamento, attenzione, riguardo, considerazione, affetto, amore, dedizione, sollecitudine, premura, delicatezza
  • 2: protezione, tutela, custodia, sorveglianza
  • 3: serietà, precisione, esattezza, accuratezza, diligenza, zelo, solerzia, creanza
  • 4-5: terapia, trattamento, rimedio

Antonime

Cuvinte derivate

  • curetta

Cuvinte apropiate

  • curabile
  • curante
  • curare
  • curativo
  • curato
  • curatore, curatrice

Expresii

  • con cura
  • prendersi cura

Etimologie

Din curare.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru curare.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru curare.

Referințe





Remove ads

latină

(Latina)

Variante

  • (înv.) coira, coera

Etimologie

Din proto-indo-europeană *kʷeis- ‎(„a ține cont de, a acorda atenție”).

Pronunție

  • AFI: /ˈkuː.ra/


Substantiv


Declinarea substantivului
cūra
f. Singular Plural
Nominativ cūra cūrae
Genitiv cūrae cūrārum
Dativ cūrae cūrīs
Acuzativ cūram cūrās
Ablativ cūrā cūrīs
Vocativ cūra cūrae
  1. îngrijire, grijă; solicitudine, atenție; îngrijorare, frământare
  2. atenție, grijă, administrare, supraveghere
  3. scriere, lucrare
  4. (med.) vindecare
  5. (agr.) creștere (a animalelor)
  6. (rar) îngrijitor, gardian, păzitor

Antonime

Cuvinte derivate

  • cūragendārius
  • cūriōsus
  • cūrius
  • cūrō

Etimologie

Din cūrō.

Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent activ pentru cūrō.

Referințe





Remove ads

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină cūra („îngrijire, grijă”).

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /ˈku.ɾɐ/


Substantiv

cura f., curas pl.

  1. cură
  2. (med.) tratament
  3. (p.ext.) îngrijire, grijă
  4. (bis.) preot

Sinonime

Cuvinte apropiate

  • curado
  • curar
  • curato

Etimologie

Din curar.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru curar.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ afirmativ pentru curar.

Etimologie

Din curo.

Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru curo.

Referințe





Remove ads

siciliană

(sicilianu)

Etimologie

Din latină cūra („îngrijire, grijă”).

Pronunție


Substantiv

cura f.

  1. îngrijire, grijă
  2. fir

Sinonime

Antonime

  • 1: discuitu

Cuvinte derivate

  • curina

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină cūra („îngrijire, grijă”).

Pronunție

  • AFI: /ˈku.ɾa/


Substantiv

cura f., curas pl.

  1. (înv.) grijă, atenție, solicitudine
  2. (med.) cură, tratament
  3. (bis.) preot

Sinonime

  • 1: cuidado, solicitud
  • 2: (med.) curación, terapia, tratamiento
  • 3: (bis.) párroco, sacerdote

Cuvinte compuse

  • cura búlgara
  • cura de aguas
  • cura de almas
  • cura de burro
  • cura de reposo
  • cura de sueño
  • cura de urgencias
  • cura ecónomo
  • cura negra
  • cura propio
  • cura párroco
  • primera cura

Cuvinte apropiate

  • curar

Locuțiuni

  • alargar la cura
  • antes de que se santigüe un cura loco
  • encarecer la cura
  • entrar en cura
  • este cura
  • no tener cura
  • ponerse en cura
  • tener cura
  • vivir como un cura

Expresii

  • nunca digas de esta agua no beberé, ni este cura no es mi padre

Referințe





turcă

(Türkçe)

Etimologie

Din turcă veche.

Pronunție

  • AFI: /dʒu.ɾɑ/


Substantiv

cura, pl. curalar

  1. (muz.) instrument muzical cu coarde

Referințe

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads