cura
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din germană kurieren < latină curare.
Pronunție
- AFI: /ku'ra/
Verb
| Conjugarea verbului (se) cura | |
| Infinitiv | a (se) cura |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) curez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) cureze |
| Participiu | curat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) (rar) a îngriji, a trata un bolnav sau o boală.
- (v.refl.) a se supune unui tratament medical, unei cure.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a trata un bolnav, o boală
|
|
Etimologie
Din latină curāre (Candrea-Dens., 451; Tiktin, Archiv., CXXXIII, 120; Pascu, I, 73; REW 2412; DAR); confer ven. curare („a curăța un pui”), franceză curer, catalană escurar.
Este dublet al lui cura, vb. (a îngriji un bolnav). Este posibil, cum presupune DAR (confer Cortés 127), ca termenul român să fi ajuns să se confunde cu latină colare („a strecura, a curăța un lichid”), al cărui rezultat trebuia să fie identic.
Verb
| Conjugarea verbului cura | |
| Infinitiv | a cura |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
cur |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să cure |
| Participiu | curat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) (reg.) a desface frunzele sau boabele de pe știuleții porumbului.
Cuvinte derivate
- curare
- curat
- curătoare
- curătură
- curăța, curăți
- curățare, curățire
- curățat, curățit
- curățenie
- curăție
- curățitor
- curățitoare
- necurățenie
- necurăți
- necurăție
- necurățire
- necurățit
Traduceri
a desface coaja, pielița
Etimologie
Din cură.
Substantiv
- forma de singular articulat pentru cură.
Referințe
Remove ads
catalană
(català)
Etimologie
Pronunție
Substantiv
cura f., cures pl.
- îngrijire, grijă; (p.ext.) atenție, îngrijorare, considerație
- (med.) cură, tratament (medical)
Cuvinte compuse
- cura d'ànimes
Cuvinte apropiate
- curar
Locuțiuni
- no tenir cura
- tenir cura de
Etimologie
Din curar.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru curar.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru curar.
Referințe
Remove ads
franceză
(français)
Etimologie
Din curer.
Pronunție
- AFI: /ky.ʁa/
Verb
- forma de persoana a III-a singular la trecut simplu pentru curer.
galiciană
(galego)
Etimologie
Din curar.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru curar.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru curar.
italiană
(italiano)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ˈkura/
Substantiv
cura f., cure pl.
- îngrijire, grijă; (p.ext.) atenție, îngrijorare, considerație
- (p.ext.; despre copii) atenție, grijă, supraveghere, protecție
- (spec.) acuratețe, exactitate, precizie
- (med.) cură
- (med.) tratament (medical)
Sinonime
- 1: impegno, interessamento, attenzione, riguardo, considerazione, affetto, amore, dedizione, sollecitudine, premura, delicatezza
- 2: protezione, tutela, custodia, sorveglianza
- 3: serietà, precisione, esattezza, accuratezza, diligenza, zelo, solerzia, creanza
- 4-5: terapia, trattamento, rimedio
Antonime
- 1: disimpegno, disinteresse, indifferenza, disattenzione, trascuratezza
Cuvinte derivate
- curetta
Cuvinte apropiate
- curabile
- curante
- curare
- curativo
- curato
- curatore, curatrice
Expresii
- con cura
- prendersi cura
Etimologie
Din curare.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru curare.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru curare.
Referințe
Remove ads
latină
(Latina)
Variante
- (înv.) coira, coera
Etimologie
Din proto-indo-europeană *kʷeis- („a ține cont de, a acorda atenție”).
Pronunție
- AFI: /ˈkuː.ra/
Substantiv
| Declinarea substantivului cūra | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ | cūra | cūrae |
| Genitiv | cūrae | cūrārum |
| Dativ | cūrae | cūrīs |
| Acuzativ | cūram | cūrās |
| Ablativ | cūrā | cūrīs |
| Vocativ | cūra | cūrae |
- îngrijire, grijă; solicitudine, atenție; îngrijorare, frământare
- atenție, grijă, administrare, supraveghere
- scriere, lucrare
- (med.) vindecare
- (agr.) creștere (a animalelor)
- (rar) îngrijitor, gardian, păzitor
Antonime
- 1: incūria
Cuvinte derivate
- cūragendārius
- cūriōsus
- cūrius
- cūrō
Etimologie
Din cūrō.
Verb
- forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent activ pentru cūrō.
Referințe
Remove ads
portugheză
Etimologie
Pronunție
- (Portugalia) AFI: /ˈku.ɾɐ/
Substantiv
cura f., curas pl.
Sinonime
- 2: (med.) tratamento
- 4: (bis.) sacerdote
Cuvinte apropiate
- curado
- curar
- curato
Etimologie
Din curar.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru curar.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ afirmativ pentru curar.
Etimologie
Din curo.
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru curo.
Referințe
Remove ads
siciliană
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ˈkuɾa/
Substantiv
cura f.
Sinonime
- 2: corda
Antonime
- 1: discuitu
Cuvinte derivate
- curina
Referințe
spaniolă
(español)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ˈku.ɾa/
Substantiv
cura f., curas pl.
Sinonime
- 1: cuidado, solicitud
- 2: (med.) curación, terapia, tratamiento
- 3: (bis.) párroco, sacerdote
Cuvinte compuse
- cura búlgara
- cura de aguas
- cura de almas
- cura de burro
- cura de reposo
- cura de sueño
- cura de urgencias
- cura ecónomo
- cura negra
- cura propio
- cura párroco
- primera cura
Cuvinte apropiate
- curar
Locuțiuni
- alargar la cura
- antes de que se santigüe un cura loco
- encarecer la cura
- entrar en cura
- este cura
- no tener cura
- ponerse en cura
- tener cura
- vivir como un cura
Expresii
- nunca digas de esta agua no beberé, ni este cura no es mi padre
Referințe
turcă
(Türkçe)
Etimologie
Din turcă veche.
Pronunție
- AFI: /dʒu.ɾɑ/
Substantiv
cura, pl. curalar
- (muz.) instrument muzical cu coarde
Referințe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads