inginer

română

Etimologie

Din franceză ingénieur.

Pronunție

• AFI: /in.ʤi'ner/

Substantiv

Declinarea substantivului inginer
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	inginer	ingineri
Articulat	inginerul	inginerii
Genitiv-Dativ	inginerului	inginerilor
Vocativ	inginerule	inginerilor

1. specialist cu calificare superioară în domeniul tehnicii, care aplică principiile teoretice din matematică și științe naturale pentru a crea un produs concret.

   Inginerii pot profesa în proiectarea, organizarea, conducerea și întreținerea proceselor tehnologice din industrie, agricultură, sau și din administrație.

Cuvinte derivate

• ingineră
• ingineriță
• inginerie
• ingineresc

Cuvinte apropiate

• ingenios
• ingeniozitate

Cuvinte compuse

• inginer electric
• inginer chimist
• diplomă de inginer

Traduceri

specialist în tehnică

bulgară: инженер (български) (inžener) cehă: inženýr (čeština) engleză: engineer (English) esperanto: inĝeniero (Esperanto) franceză: ingénieur (français) m. germană: Ingenieur (Deutsch) m. italiană: ingegnere (italiano) m.

maghiară: mérnök (magyar) neerlandeză: ingenieur (Nederlands) poloneză: inżynier (polski) portugheză: engenheiro (português) m. rusă: инженер (русский) (inžener) spaniolă: ingeniero (español) m. suedeză: ingenjör (svenska) c.

Referințe

• DEX online: „inginer”
• Articol de la Wikipedia română „inginer”