penser

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie penser, care provine din franceză veche penser < latină pensō („a se gândi, a reflecta, a cumpăni”). Este dublet al lui peser și panser.

Înrudit cu catalană pesar, italiană pesare, occitană pesar, portugheză pesar, română păsa și spaniolă pesar.

Pronunție


Verb

penser

  1. (v.intranz.) a gândi, a cugeta
    Penser tout haut.
  2. (v.intranz.) a (se) gândi, a crede, a (se) imagina
    Vous n'en êtes pas où vous pensez.
    La chose n'est pas si facile qu'on le pense.
  3. (v.intranz.) a estima
    Il y a, je pense, dix kilomètres de chez vous chez moi.
  4. (v.intranz.) a fi de părere , a considera
  5. (v.intranz.; urmat de un verb la infinitiv) a intenționa, a avea de gând
    Je pensais aller vous voir.

Sinonime

Cuvinte derivate

  • impensable
  • pensable
  • pensée
  • penseur
  • pensif
  • pensoir
  • repenser

Cuvinte apropiate

  • pensum

Nota Bene

  • Astăzi, penser este interpretat în mod normal într-unul din următoarele feluri:
    • „penser que propoziție” — „a crede că”. (De notat: que nu este necesar.)
      Je pense qu'il est parti.
      Je ne pense pas qu'il soit parti.
    • „penser à substantiv” — „a se gândi la”
      Je pense à mon frère.
      Je pense à elle.
    • „penser adverb de substantiv [mai ales bien sau mal]”— „a se gândi” (De notat: în întrebări, adverbul este reprezentat de que.)
      Je pense très bien de lui.
      Qu'est-ce que tu en penses ?
    • „penser infinitiv” — „a avea de gând să”
      Je pense y aller demain.
    • „penser à infinitiv” — „a intenționa”
      Je pense à y aller demain.

Omofone

Locuțiuni

Expresii

  • honni soit qui mal y pense
  • je pense, donc je suis

Conjugare

Mai multe informații Infinitiv, Prezent continuu ...


Substantiv

penser m., pensers pl.

  1. (înv.) cugetare, gândire

Sinonime

Referințe

Remove ads

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads