bruma

Vezi și : brumă

română

Etimologie

Din brumă.

Pronunție

• AFI: /bru'ma/

Verb

Conjugarea verbului (se) bruma
Infinitiv	a (se) bruma
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(pers. 3) (se) brumează
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) brumeze
Participiu	brumat
Conjugare	I

1. (rar) (v.intranz.) a cădea brumă
2. (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi cu brumă sau cu ceva care seamănă cu bruma.

Cuvinte apropiate

• brumar
• brumare
• brumat
• brumatic
• brumă
• brumărea
• brumărel
• brumăriu
• brumos

Traduceri

a acoperi cu brumă

engleză: frost (English) finlandeză: huurtua (suomi) greacă: παγώνω (Ελληνικά) (pagóno) islandeză: hríma (íslenska) italiană: brinare (italiano)

neerlandeză: berijpen (Nederlands) poloneză: oszronić (polski) spaniolă: escarchar (español) suedeză: frosta (svenska) turcă: buzlanmak (Türkçe)

Etimologie

Din brumă.

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru brumă.

Referințe

• DEX online

---

galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină brūma.

Pronunție

• AFI: /'bɾu.ma/

Substantiv

bruma f., brumas pl.

1. (bot.) ac de pin
2. (met.) ceață, negură

Sinonime

• 1: arume, carroucha, faísca, foupa, frouma, pica, picaña, pico, pubela, pucha, pulazo, puma
• 2: néboa

Cuvinte apropiate

• brumar

Referințe

• Galizionario

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină brūma.

Pronunție

• AFI: /'bruma/

Substantiv

Declinarea substantivului bruma
f.	Singular	Plural
Nominativ	bruma	'
Genitiv	'	'
Dativ	'	'
Acuzativ	'	'
Ablativ	'	'
Vocativ	'	'

1. ceață, negură
2. (livr.) intervale de frig; ger
3. (zool.) specie de car marin (Teredinidae), viermele corăbiilor

Sinonime

• 1: nebbia, foschia

Cuvinte derivate

• abbrumare

Referințe

• Wiktionary
• Wikizionario

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din brevima, brevissima ("cea mai scurtă"), superlativ a lui brevis.

Pronunție

• AFI: /'bruː.ma/

Substantiv

Declinarea substantivului brūma
f.	Singular	Plural
Nominativ	brūma	brūmae
Genitiv	brūmae	brūmārum
Dativ	brūmae	brūmīs
Acuzativ	brūmam	brūmās
Ablativ	brūmā	brūmīs
Vocativ	brūma	brūmae

1. solstițiu de iarnă
2. (p. ext.) iarnă, frigul iernii

Cuvinte derivate

• brūmālis

Referințe

• Wiktionary

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină brūma.

Pronunție

• AFI: /'bɾu.mɐ/

Substantiv

bruma f., brumas pl.

1. ceață, negură
2. (fig.) obscuritate

   A história perde-se na bruma do esquecimento.

Sinonime

• 1: cerração, neblina, névoa, nevoeiro

Cuvinte derivate

• abrumar
• Brumado, brumado
• brumoso

Referințe

• Wiktionary
• Wikcionário

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină brūma.

Pronunție

• AFI: /'bɾu.ma/

Substantiv

bruma f., brumas pl.

1. ceață, negură
2. (înv.) iarnă

Sinonime

• 1: niebla
• 2: invierno

Cuvinte derivate

• brumoso

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary