successo

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină successus.

Pronunție

• AFI: /sut'tʃɛsso/

Substantiv

successo m., successi pl.

1. succes, reușită
2. (p. ext.) succes (colosal), triumf, victorie
3. (despre cântece) cântec de succes, hit, șlagăr
4. (despre cărți) bestseller

Sinonime

• 1-2: riuscita, buon fine; trionfo, affermazione, consenso, apprezzamento

Antonime

• insuccesso

Cuvinte derivate

• successone

Cuvinte apropiate

• succedere

Etimologie

Din succedere.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru succedere.

   • română: întâmplat, petrecut, succedat, urmat, decurs

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario