B
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
 Vezi și : b |
convenții internaționale
Simbol
B
- (chim.) simbol pentru bor
- (inform.) cifră hexadecimală reprezentând numărul 11 în baza 10
- (anat.) grupă sanguină care conține antigenul B pe eritrocite și anticorpul α în plasmă
română
B b
Etimologie
Din greacă antică Β (B, „Beta”), prin latină < poate de origine egipteană sau feniciană.
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului B | ||
| m. și n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | B | B-uri |
| Articulat | B-ul | B-urile |
| Genitiv-Dativ | B-ului | B-urilor |
| Vocativ | - | - |
- a patra literă a alfabetului român.
- sunet notat cu această literă (consoană oclusivă bilabială sonoră).
Cuvinte derivate
Vezi și
Referințe
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads