i
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
I i
Etimologie
Din latină ī < limba etruscă I (i).
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului i | ||
| m. și n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | i | i-uri |
| Articulat | i-ul | i-urile |
| Genitiv-Dativ | i-ului | i-urilor |
| Vocativ | - | - |
- (literă minusculă) a unsprezecea literă a alfabetului român.
- sunet notat cu această literă (vocală închisă, nerotunjită, din seria anterioară).
Cuvinte apropiate
Expresii
- A (nu) pune punctul pe i = a (nu) reda esențialul într-o discuție, a (nu) sublinia faptele semnificative
Vezi și
Etimologie
Formație onomatopeică.
Pronunție
- AFI: /i/
Interjecție
- (adesea prelungit sau repetat) exclamație care exprimă surprindere, mulțumire, admirație, dezaprobare etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
Remove ads
suedeză
(svenska)
Etimologie
Din suedeza veche i. Înrudit cu engleză in.
Pronunție
Prepoziție
- în; înăuntru
- în; specificând un loc, o regiune, o țarǎ
- Kim bor i Stockholm, som ligger i Sverige.
- Kim locuiește în Stockholm, care se află în Suedia.
- Kim bor i Stockholm, som ligger i Sverige.
- (un timp deja trecut)
- i måndags.
- lunea trecută.
- i måndags.
Expresii
- i morse (în această dimineață)
- i måndags (lunea trecută)
- i julas / i påskas (la Paști)
- i vintras (ultima iarnă) / i våras / i somras / i höstas
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads